1896- primul sărut „de’adevăratelea” la tv.
ţi-ar fi plăcut
de fapt, am fi râs amândoi de cât m-aş fi fâstâcit
explicându-l

facem mate’ din nou
cum ştim cel mai bine
sorbindu-ne pălmile perpendiculare.

Hai să ne dividem la doi să vedem cât suntem de impari

eşti un pribeag în Marea tot mai Neagră a timpanelor mele
Vreau să-mi nisip din ochii tăi o buză de Atlantic

tremur în lagune de cuvânt
până mâine timpul ne coase câte-o cută
dincolo, putem orice.

A, da-niciun semn de punctuaţie

2011- vreau să mă măsori cu o fereastră

De Mădălina Nistor