Oamenii sunt niște sinteze de anotipuri. Iar anotipurile sunt patru la număr, invariabile, supuse unui ciclu inelar. Destinele umane se încadrează în aceste
fenomene existențiale, se supun, se revoltă…și generează anotimpuri
personalizate. De aceeea, pe lîngă un noiembrie rece trăim și un anotimp social,
cultural, economic, politic…Contemporanietatea e un anotimp paralel toamnei de
afară. Și în aceste limite cronologice s-au format destine aparte, pentru că,
dacă e iarnă îmbrăcăm mănuși și fulare, dacă e vară arătăm suplețea în rochii
cocktail: dacă e instabilitate politică, ne revoltăm împotriva guvernului, dacă e
criză economică întindem salariul mizer de azi pe mâine, dacă e sărăcie nu mergem
la școală și nu citim cărți, dacă cunoaștem patima banului și a puterii ne lăsăm
de valori…. în fine, această introducere nu la locul ei, vrea să spună că
femeia de azi e o sinteză a anotimpului existențial.
Astăzi, a vorbi în principiu despre femeie e ca și cum ai aborda o temă la
general. Astăzi, se pierde frumusețea poetică a substantivului femenin.
Perfecțiunea și inocența unui chip alb, cu ochi mari și albaștri ca seninul
cerului de mai se destramă. Privirea caldă și atingerea sinceră, voluptatea
sentimentului adevărat degradează. Femeia se adaptează conjuncturii fenomenelor
vitale, de aceea devine pragmatică și rece. Ea luptă pentru existență, sau își
omoară zilele în băutură și droguri. Ea privește de sus, cu ochii fardați și
buzele roșii sau se zbate jos. Ele conduc țări sau populează închisori.Femeile
de azi sunt atât de diferite. Dar nu despre asta vreau să vorbesc.
Femeia, nu importă, de ieri, de azi, de mâine, înseamnă suflet. Bogăția spirituală
concentrată în trupul fin îi dă farmec, taină, frumusețe. E femeie, oare, cea care
asemeni unei mașini de calcul programează viața în funcție de profitul pe care i-l
poate aduce un bărbat? Cea care se vinde pentru bani?… Femeia din toate
timpurile a însemnat frumusețe pură și inocentă, bunătate, armonie. În trupul ei
se naște viața. Gândește-te întâi că femeie este mama, blândă și caldă, că ea are
înțelepciunea de a le rîndui pe toate în viață cum trebuie, că găsește înțelegere
și alint… Când primim dragoste și înțelegere, vrem să dăruim și noi. Frumusețea
adevărată e cea care vine din interiorul ființei.
Femeia este o sinteză a anotimpurilor existențiale, însă nimic nu-i motivează
lipsa de suflet și sărăcia interioară. Da, timpurile grele sunt devină de
decăderea morală, dar cursul vieții depinde de voința spirituală. Femeia este
însăși un anotimp. Câte femei, atâtea anotimpuri…
În trupul femeii se naște viața, de aceea trupul ei trebuie să fie pur și senin.
Iar, viața se naște din dragoste, nu uita!

De Marinela Ciobanu