Cea mai frumoasa poveste de Ginghina Marina
Copiii sunt minunati! Copii sunt buni si inocenti! Povestile frumoase sunt intotdeauna cu si despre copii! Exceptie nu face povestea mea. Va voi povesti despre intentiile generoase ale lui Cosmin.
În pragul iernii, ca în orice casă în care spiritul Craciunului
dainuieste, Cosmin se trudeste de zor sa-si decoreze bradutul cat mai
frumos. El canta colinde si mananca bomboane in acest timp, dar se
gandeste… cum se bucura si ce fac oare copiii care sunt saraci, nu
au bradut, nu ai dulciuri si caldura in casa? Cum se mai poate bucura
el de sfintele sarbatori cand este constient ca sunt copii de varsta
lui care asteapta o mica atentie macar acum cand se presupune ca toata
lumea e mai buna? Desi el are numai 8 ani stie cum traiesc acesti
copii. Ii vede zilnic la colturile strazilor inghetati de frig,
murdari si flamanzi, pe cand el se intoarce de la scoala bucuros ca
acasa va gasi caldura si mancare. Dar ce ar putea face? El poate sa
faca ceva… micut, insignifiant pentru el, dar maret pentru copiii
saraci. O idee geniala il face sa scape globul din mana. Cuprins de
genialitatea gandirii sale alearga prin toata casa cautand nici el nu
stie ce dar intr-un final il gasim proptit in fata patului plin cu
pungi colorate. Ce a putut face Cosmin? …bineinteles: bradul e
aproape gol, dulciurile au disparut de pe masa, iar frigiderul a ramas
singur cu lumina ce ii slujeste vesnic. Pungile sunt pline cu
dulciuri, podoabe pentru bradut si mancare savuroasa pentru masuta de
iarna. Nici jucariile nu lipsesc. Cosmin a renuntat la aproape toate .
Nu ii pasa ca el nu le va mai avea, s-a bucurat destul de ele. Acum e
bucuros ca altii se vor bucura sa la aiba la fel cum el se bucura la
inceput, poate chiar mai mult. Mai bucuros este ca mama lui este de
acord si ca il admira pentru gestul sau maret. Pana seara toate
cadourile au fost impartite. Strainii murdari si saraci de pe strazi
ii sunt recunoscatori acum si au devenit chiar prieteni. Ba mai mult
si-a convins si colegii sa le doneze acestora macar cate o jucarie. Si
asa Cosmin are ca si coleg de banca pe Darius, baietelul care inainte
de Craciun cersea la coltul strazii, dar care acum are posibilitatea
de a merge la scoala.
Cosmin a demonstrat prin generozitatea lui ca nu este nevoie de mult
ca sa faci un bine. Putinul daca vine din suflet este cel mai bine
primit!
De Ginghina Marina