Madalina

Pe malul lacului,
Din marginea satului
Ea sărută gura băiatului
Fără știrea tatălui

La mijloc de crâng pustiu
De amor îmbătați,nu se văd nu se mai știu
Omul o caută în codrul primăvăratic-aburiu
Iar ei corpurile împreunate`și țiu

Lângă marea cristalină
Fata dorul își alină ,
Că acel tânăr crai a plecat cu-o altă Mădălină
Punându-și mână pe pântec ea suspină

Nouă luni trecură
Fata nu vorbi din gură
Ci doar din priviri cu ură
Iară craiul c-altădată numai vine,n-o mai fură

Plesni pântecul deodată
Tânăra căzu secerată
Se născu odraslă fără tată,
Doar cu mamă, de soartă uitată

Pe-un rece pospai de nea
Când iarnă era zăluda,aspră și rea
Plângea fata
În brațe prunc plăpând ținea

Un bătrân se-arată pe cărare
Iar fără îi cere îndurare
Omul bun din ce se pare
O ia în casă dându-i apa și mâncare

Față pruncu-și legăna
Și în brațe îl strângea
Când deodată ea țipă
Tu ești Mădălină?

Mădălina,ea era
Iară burtă-i se vedea
Pe-a șaptea lună sarcina-i mergea
Povară mare și grea ducea

Că n-ascultase de-a mamă`sii povată
Cum trebuie să fii în viață
Dar când văzu a craiului adevărată față
Realizase că poartă-n ea o noua viață

De mamă izgonită
De crai părăsită
Bunicul o ajută
În casă lui o luă

Acum amândouă stăteau
Una pe altă se plângeau
Și pe crai îl blestemau
Dar și se bucurau

Două suflete acum
Au același tata:laș,trădător,nebun
Același drum
Și două mame,iubitoare cu suflet bun

Luați fetelor aminte
Nu vă lăsați seduse de cuvinte
Și de ce vă spune vreun crai ce simte
Că ajungeți ca cele două Madaline…

De Pascal Gerorge

Related Blogs

    VN:F [1.9.22_1171]
    Rating: 5.0/10 (6 votes cast)
    VN:F [1.9.22_1171]
    Rating: -3 (from 5 votes)
    Madalina, 5.0 out of 10 based on 6 ratings