La Început – Cuvântul

La Început Cuvântul a fost
şi Cuvântul s-a Luminat în Om,
în floare, în stele, în lună,
în piatră, fântâni şi în mare…
Omul a luat cuvintele,
e-a amestecat,
e-a compus prin fulgii de nea,
în stropii de ploaie,
în vânt şi miresme de frunze,
în floarea-de-colţ, în Steaua Polară,
în suflet-pereche, în nu-mă-uita,
în gândul din vis,
într-o caligramă.
Cuvintele au început să zboare,
Un dans
spre cer şi spre soare…
Din teamă, omul le-a smuls,
le-a îndepărtat, le-a ascuns în adâncuri,
formând noi cuvinte,
mereu mutilate,
psalmi de dor şi de jale,
cuvântul durere, răni, boală şi moarte,
noroi, întuneric,
cuvinte udate în lacrimi din veşnica teamă.
Treptat cuvintele s-au stins
prin gări, în spitale, pe fronturi, războaie…
Au mai rămas amintiri şi umbrele lor
în inimi, în cânturi,
în poveşti, balade şi doine,
mici felinare
în zboruri de fluturi,
petale de lotus, priviri de copil,
gânduri-poeme
în muguri de floare, în raze de soare…

De Irina Lucia Mihalca

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 8.7/10 (15 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +1 (from 5 votes)
La Început - Cuvântul, 8.7 out of 10 based on 15 ratings
  • Mihaela Suciu

    Este poezia care mi-a plăcut cel mai mult; mă bucuram dacă era premiată, dar oricum m-am bucurat citind-o. Felicitări!

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 10.0/10 (2 votes cast)