Calul

Dacă mâine moare, arcuit în soare,
Coasta unui cal călărit călare?!
Dacă totuşi mâine soarele răsare…
Calul nu se duce, el e tot călare.

Dacă mâine moare calul meu de mare,
Unduit pe val ca o cugetare?!
Plânsul o să-l aflu şterpelit în zare…
Calul iar se duce-n goana lui cea mare.

Dacă mâine floarea e un pic mai floare?!
Calului ce-i merge trapu-n depărtare,
O să-i dau să bea apă de la mare.
Călăritul are gust de spini şi sare.

Dacă mâine mama, plânsă-ntrebătoare,
Vrea să mâne calul către-aplecătoare?!
Mama mea cea bună, mama mea cea tare,
Mână-l înapoi către val şi mare!

Dacă mîine calul rătăci-ntr-o stare,
Nefireasc-aşa, cum e-ntreaga mare?!
Eu o las pe mama ca pe-o întrebare
Şi mă sui pe calul, călărit călare.

Iulian Ilie

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 5.3/10 (3 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 6 votes)
Calul, 5.3 out of 10 based on 3 ratings