Cantecul surd al instrumentului necunoscut

“Prima iubire ramane intotdeauna cea mai frumoasa amintire.” Suna bine,dar chiar si fara rima,tot ce-ti aminteste de acea vreme minunata prin unicitatea ei,iti aduce poezie in inima si simfonie de viori pe coardele sensibile ale sufletului tau.
Lasa viata ta de acum si da-mi voie sa-ti aduc aminte in cateva cuvinte,cum erai tu cu ani in urma.Te rog,nu-ti duce mana tremuranda la frunte.Te gandesti ca atunci nu era brazdata de cutele timpului nemilos?Are vreo relevanta?Erai frumoasa atunci si esti si acum.Frumusetea vine din interior,la fel ca toate bunurile de valoare.
Erai sprintena si voioasa.Iubeai doar vantul ce-ti mangaia parul binecuvantat de razele soarelui.Te ingrijora doar ploaia ce te impiedica sa iesi la plimbare,ori emotiile din timpul orelor de curs cand te invinovateai ca nu ti-ai invatat lectia.
Iata-te pe holurile scolii.Toti sunt curiosi sa cunoasca bobocii.Ii vezi cum te privesc?Nu-si pot lua ochii de la tine.Eu stiu cat de mult iti place sa te lasi dezmierdata de privirile pline de admiratie ale celor din jur.Dar tu remarci doar una.Te-am vazut!Iti ascunzi nasucul intre filele cartii,dar te uiti pe furis la baiatul de colo.Nu stii oare ca nu e cuviincios?Nu-i sta deloc bine unei domnisoare respectabile ca tine.Te cert acum,dar trebuia sa-ti fac mustrare atunci.
Treci prin fata lui si te prefaci indiferenta,ca si cum nici nu l-ai vedea,dar inima te da de gol.Ar vrea sa-ti rupa pieptul,dar iti duci repede mana in dreptul ei si o rogi soptit sa inceteze.Te asculta pentru moment,dar acum incepi sa auzi o piesa surda cantata de un instrument necunoscut.E pentru prima data in viata ta cand simti ca s-a schimbat ceva.Ti-ai mutat ladita cu jucarii in pod,nefiindu-ti mila ca le va fi teama de intuneric in lipsa ta.Activitatile ludice au luat sfarsit pentru tine.Esti alta.Inchizi ochii tai pentru a vedea altii,dar te rusinezi de tine si razi de copilareasca ta purtare.
De ce?De ce tocmai astazi clasa ta a ramas fara macar o bucatica de creta?Te gandesti sa porti o discutie serioasa cu elevul-casier care-si neglijeaza responsabilitatile.Pana una alta,fii tu greierele din poveste si imprumuta-te prin “vecini”.Te simti stanjenita cand cei mari te privesc cum stai pironita langa usa,balbaindu-te si jucandu-te cu propriile degete.Iar atunci,tocmai el,eroul tau,salveaza situatia si-ti intinde zambitor doua bucatele de creta.
Felicitari!Bine c-ai scapat-o!Un val de rasete infundate iti inunda auzul.Simti cum iei foc si broboane mari stau sa ti se prelinga pe obraji.Pierzi controlul asupra propriului tu si fugi afara deoarece te simti sufocata de peretii deveniti deodata mult prea ingusti.
Vai!Acum el stie.Si ei stiu.Te rusinezi cand iti aduci aminte,iar fluturasii din stomac sunt mai neastamparati ca oricand.
Astazi spui ca te doare capul si refuzi sa mergi la scoala.Dar maine ce vei face?Revii si speri ca vor fi uitat.Treci pe langa ei,il zaresti si pe el,iar pardoseala-ti pare nisip miscator.Iti surade ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.Mai bine il pastra pentru el.Ti-a plamadit in inima speranta.In naivitatea si nestiinta ta,te gandesti ca poate…
Reverii peste reverii.Privesti in gol,ascultand la nesfarsit acelasi cantec surd.Marginile caietelor devin neincapatoare inimioarelor strapunse de sagetele desenate cu cerneala rosie.Ai vrea sa vorbesti despre ce simti,ai vrea sa marturisesti ca…te-ai indragostit,dar in final ramane doar micul tau secret.
L-ai intalnit intamplator.Oare?!Esti convinsa ca te va saluta si poate veti incepe o conversatie despre vreme sau mai stiu eu ce…Oh,nu!Ea cine e?De ce l-a prins de mana?El de ce o lasa sa-l tina atat de strans?Cat de trista ti se pare acum melodia instrumentului necunoscut!
Te rog sa nu mai plangi.Ma frang si nu stii cat ma doare sa te vad trista.Tu,cea plina de viata,te-ai scufundat in marea nesfarsita de lacrimi.Te vei simti mai bine daca-ti voi spune ca-i e sora?Cutia Pandorei s-a redeschis si reusesti sa zaresti si tu o noua speranta.
Mergi la petrecere,nu-i asa?Bineinteles ca vei merge,stiind cine mai vine.Refuzi toate invitatiile la dans,gandintu-te ca doar pe a lui o vei accepta.O,doamne!Iata-l ca vine!Respira profund…Dar de ce o invita pe ea si nu pe tine?!Ar fi trebuit sa-ti dai seama.Nu te aud.Mai spune o data.Ce are ea si nu ai tu?!Tu ai de toate,dar n-are el gusturi.Ai sa dansezi si tu cu cineva chiar langa ei.Chiar acum!
Vezi ca nu-i esti chiar atat de indiferenta?Te priveste ca atunci cand ti-a oferit creta.Schimb de parteneri.Exact ce asteptai!Te tine strans in brate si plutesti in ritmul muzicii.Mintea ti-a luat-o razna si zambesti cu toata fiinta.
E timpul,Cenusareaso!Trebuie sa pleci.Fiecare lucru frumos are finalul sau.S-a oferit sa te conduca acasa?De ce,ai uitat tu unde stai?Prea bine.Dragut din partea lui ca nu te lasa singura.In fata portii va opriti.Te gandesti ca luna va duce vorba ca v-a zarit tinandu-va de mana,dar ghirlandele de stele o vor ruga sa-ti pastreze taina.
Ce seara minunata!Miroase a flori de liliac si te gandesti la noroceii din inflorescenta.Ai sa-i cauti maine…
Te saruta pe frunte de noapte buna.Cum,doar atat?!Stai! Te-a prins nepregatita si ti-a furat intaiul sarut.Atat de cald,atat de dulce.Te cutremuri,iar melodia ta surda e mai armonioasa ca niciodata.Acum il vezi cum se indeparteaza si te intrebi de-a fost aievea.Buzele-ti sunt calde inca.Ai sa porti amprenta gurii sale intreaga viata si crede-ma cand iti spun ca prima dragoste nu se uita niciodat’.
Asa erai atunci,am dreptate?Bineinteles ca am.Si acum ti-l amintesti uneori.Tinerel si frumusel,cu ochii aceia pe care-i vezi si-acum cand ii inchizi pe ai tai.
Ma-ntrebi de unde stiu toate acestea?Ei bine,stiu…caci eu eram acolo,iubitul meu trup omenesc.

de Bianca Roman

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 4.6/10 (5 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: -1 (from 1 vote)
Cantecul surd al instrumentului necunoscut, 4.6 out of 10 based on 5 ratings