De ai ştii…

Ce chin s–aştept al tãu rãspuns,
Ca pe un curcubeu neruşinat
Ce curmã ploia în mod neaşteptat,
De al tãu glas dorind a mã lãsa pãtruns.

Vãd lucruri pe care alţii nu le vãd,
Simt incandescenţa magmei clocotind
Intr-un descânt antic bâguind
Şi îndrãznesc în vis rãspunsul sã-l prevãd.

Rumen precum fructul prohibit,
Zemos şi ademenitor festin
Ce sfãrâmã bezna umilului chin
În fãrâme de amurg hirotonisit.

De-ai ştii cum adulmec amintirea
Unei atingeri fugare dãruitã de tine
Intr-un minut de eternitãţi senine
Ce-mi tulburã gândirea!

De-ai ştii cum a ta privire,
Ce pentru o clipã s-a oglindit în mine
Ca într-un ocean de pieiri line,
Mã involburã într-o idilicã simţire!

De-ai ştii tu, de câte ori al tãu nume
Îl rostesc cu un patos descleştat
Ca pe un psalm, imn neântinat,
Clãdind în mine o nouã lume!

De-ai ştii cum te caut oriunde
În paşii de vânt hoinar
Cerând beţia amorului avar
Într-un abis de rãtãciri fecunde!

Dar cum sa ştii ce ascund în mine.
Când buzele-mi devin neputincioase
Aidoma unor stele veşnic somnoroase
Ce se sfãrâmã in netrãiri haine?

Cum, când eu devin o simplã umbra
În colbul paşilor tãi asupritori,
Când doar privindu-mã mã infiori
Ca pe o frunza din toamna sumbrã?

Mã urãsc pe mine, dar te iubesc pe tine,
Icoanã a viselor ce le inhum
În neputinţa norilor de fum
Şi în floarea întepatorului mãrãcine.

Ce crunt destin, la nesfârşit sã trãiesc
Neputinţa ca pe un elixir
De zbucium, speranţe şi delir
De eternitãţi si clipe înlãnţuite firesc!

Uneori aş vrea sã-mi revãrs rãzvrãtirea
Încolãcindu-ţi trupul într-o strânsoare
De braţe sãlbatice si sfidãtoare,
Trãind apoteotic nemurirea.

Iar alteori sã îngenunchez îmi vine,
Prefãcând umilinţa-mi într-un altar
Pe care tu sã il striveşti în dans bizar
De zboruri sãlbatice ori fine.

Şi totuşi marmura încãpãţânãrii mele
O trãiesc în zgomot imund de aşteptare,
Când pe umeri port a ta zare
Cu întreaga cununã a vechilor iele.

Şi tac, privindu-te cum vii şi pleci
Docilã şi sãlbaticã, mirificã creaturã
Ce porţi tãcerea-mi pe a ta gurã,
Dorind singurãtatea-mi sã o petreci.

De De Cristian Rafael

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 2.0/10 (1 vote cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)
De ai ştii…, 2.0 out of 10 based on 1 rating