Teama de al întâlni
Mi-e frică…nu l-am întalnit niciodată….Mă intreb de multe ori cum o fi…dacă e
puternic sau dacă pot
renunța ușor la el.Am auzit ca unii il caută cu
disperare,il doresc…oare același lucru simt și eu?Inchid ochii si mi-l
imaginez:atât de frumos!Parcă farmecul său mă cutremură,mă face să fug și mai tare.Dacă mă va
prinde și nu-mi va mai da drumul? Pășesc
tăcută pe drumul conștiintei mele și privesc speriată in toate partile…nu
vreau să mă lovească cu vreo sageată incă….iși va anunța venirea.Dacă mă va
rănii?Oare sunt pregătită?Nu,nu sunt….nu vreau să fiu.Dacă îl voi întâlni mă
voi schimba….toți care l-au întalnit,au facut-o.Nu știu ce să mai cred,poate
că la mine va fi altfel,întotdeauna m-am
simțit mai specială,dar am nevoie de timp.
Te rog, nu veni acum!Respectă-mi
dorința…hai sa ne întâlnim chiar aici,peste un an.Dacă încă voi mai fi,promit
că voi lăsa temerile deoparte.Te voi primii cu bratele deschise in viata
mea..dar acum nu mă simt puternică.Stiu
că atunci cand te vei afla in fața mea,voi fi slabă.Cine a putut vreodată sa-ți
reziste?Mă uit in jurul meu si observ cum se intorc toți de la întâlnirile cu
tine.Îți dau voie sa intrii in inimile lor și îi faci să se simtă cei mai
fericiți…dar de ce se termină totul cu lacrimi?Ce fel de secrete ascunzi?Care
ar fi raspunsul tău?Că depinde de oameni?Știi de când imi e teamă de tine?De
cand ai cunoscut-o pe sora mea.Îmi amintesc perfect acea zi de mai.Venise
bucuroasă acasă,zâmbea iar ochii ei străluceau cum nu o mai făcuseră
niciodată.Atunci
am știut imediat:dragostea o urmarise iar in acea zi și-a năpustit săgețile
asupra ei.De ce ai ales-o pe ea?Ce naivă sunt,nu-i așa?Nimeni nu scapă….tu
supraviețuiești prin noi.Ești viclean….ești ca un drog.I-a spus mamei că va
pleca de acasă…am suferit enorm,mi-ai luat-o!Stăteam tăcută in mijlocul
camerei,uitandu-mă la fotografii si sperând că se va întoarce….era atât de
tânară,nu puteai să mai aștepți?Ai sufocat-o…ai fost un sentiment prea
puternic pentru ea…și nu i-ai dăruit omul pe care îl merita.După câteva luni
de basm a urmat coșmarul.A aflat că sufletul ei pereche o înșela….s-a întors
acasă plângând,nu voia să mai vadă pe nimeni iar când am privit-o in ochi am
știut că va dura ceva timp până când te va întalni din nou.Dar nu a fost
așa…ești atât de puternic….te vrei dorit de toata lumea,vrei sa devi
stăpânul ei…O,tu,Erosule,cel care invadezi inimile tuturor și le faci mințile
să viseze la dragoste,nu te vreau încă in viața mea!Nu mă ințelege greșit….știu
că exagerez subliniând doar lucrurile negative,știu că tu însemni enorm pentru
omenire.Ne naștem datorită ție….dar…cândva insemnai iubirea pură….venită
adânc din inimă,făra alte dorințe …știi tu,care să facă lumea să roșească….Nu
știu ce aș mai putea sa-ți spun…vezi,mă simt slăbită doar la gândul ca îți
vorbesc..ce s-ar întâmpla atunci când mă vei cuprinde?Am obosit…nu mai vreau să
fiu diferită,să-mi doresc altceva
de la viață.De ce nu pot fi și eu ca ceilalți?Să nu-mi pun atâtea întrebări în
legatură cu sentimentele și dorințele pe care le-am putea întalni în orice
moment!Să nu-mi mai fie teamă că nu sunt pregătită…Ooo,zeu al iubirii ,ne
vedem la anul,cum am promis…și nu uita mă voi pregăti,voi fi mai
puternică,așa că va fi randul tău să te temi!
de Călin Ramona,17 ani