Dragoste într-un strop de ploaie

Cuvinte dulci ca nişte lacrimi amare
Cuvinte fierbinţi spuse într-o zi senină sub clar de soare
Cuvinte, îmbrăcate în gesturi fine, tandre şi uneori neclare
Cuvinte… de ele să-ţi aduci mereu aminte.
De ciondrănelile nevinovate
În miez de noapte…
De zâmbetele nesfioase de ici şi de colo furate
De dorul meu nebun pe care îl car după mine zi de zi
De mine să-ţi aduci aminte, căci împreună mereu vom fi.
De-o lacrimă de-a mea când mă făceai să sper în van
De nopţile de-amor, pe care mai mereu ţi le furam
De mângâierile sufocante când mi le dădeai în zilele fierbinţi de vară
De certurile iritante, privirile ucigătoare, şi împăcările tandre.
Îmi doresc de la tine un sărut într-un pahar cu apă dulce
Îmi mai doresc un fulg de nea, seara lângă mine, în pat să se culce…
Îmi doresc un zâmbet de-al tău să se reflecte-ntr-o micuţă farfurie
O farfurie pe care să mi-o dăruieţti doar mie.
Eu o sa-ţi dau în schimb un strop de ploaie
Tu să-l ascunzi în suflet,
Căci în el va licări mereu… o dragoste cât cerul de mare.

De Blaj Iasmina