Tu, eros mut,nebun apari ca o căpuşă
Şi-mi săgetezi amoru’ spre cea vie păpuşă
Cu ochii de smarald şi părul lung ,bălai
Apare a mea fantasmă cântând duios la nai

Mă injectezi subit,şi cu pasiuni treptat
M-atragi în vraja ta,cu-n cupidon soldat
Ce-mi fură cu atenţie,o libertate-n sine
Purtandu-mă pre brate ,ducandu-mă la tine

Spre şoldurile-ţi zvelte acum mă oglindesc
Şi ajung în taina nopţii cu patimi,să iubesc
Un trup firav şi crud ,şi-o privire juneaţă
Ce cu al ei surâs îmi procreează azi viaţă.

Plin de pasiunea mare, ajung prin desfătări
Care se tot transforma des,în grele cugetări
Ce cred în eros ,ca-n starea ades muritoare
Ce odată cu pasiunea ,se duce-n zări dispare.

De Dumitru Adrian