Scrisoare

Cine s-o gândit la şcoală, o luat-o ca atare  

Ca pe o clădire mare ce te duce-n luminare.

Dar de ce să n-o luăm mai ca Pascal?

Să trecem peste normalitate,

Hai să  ne gândim la toate.

Poate fi școala o scară, o vioară, o fecioară

Poate-i dulce, poate-amară

Poate cântă, poate zboară.

Dar e poezia mea,

Bună, proastă cum e ea,

Eu am scris-o, eu am zis-o,

Eu îi găsesc acum  zicală.

E fereastră, zău vă zic!

Doctor, actor, pictor, vânător,

Bucătar, marinar, primar, funcționar

Orice-ai vrea tu să te faci

În liceu  te hotărăşti

Viitoru-ţi făurăsti.

Ce nu știe lumea toată-i că fereastra-i-ncuiata

Tre să cauți stânga, dreapta, sus în plopi și printre tei

Și-ai să vezi că merg la dânsa două sau mai multe chei.

Ca tu să deschizi fereastra, cheia fericirii-ţi trebe

Să te bucuri, să fii bun,

Să fii dulce ca magiun.

Să iubeşti persoana care-n patru ani ea nu dispare

Să iubești pe profu` care îți oferă îndrumare.

Fără  cheia fericirii n-ai s-ajungi departe,-ţi zic!

Tre’ să ai de toate-n viață ca să fii un’ ți-ai dorit.

Din umila mea știinţă

Îţi mai zic vreo două chei

Tre’ să ai tu cuviinţă

Și cu asta eu închei.

Auzii de un-a-nţelepciunii cică-

E cea mai importantă, adică

Te conduce, te ajută, te îndrumă,

Spre o viaţă mult mai bună

De curaj ai auzit?

De ăsta, io-s îngrozit.

Tre` să te gândești din timp

La drumul pe care ți-l faci

Ca să nu stai pe un ghimp`

Când o fi să te îmbarci.

Astea-s cheile ce-n lume-ţi trebuiesc ca să câştigi

Faimă, bani și carieră absolut ce ți-ai dorit

Fericire, ntelepciune și curaj tu să atingi

Și-ţi promit c-ai să ajungi cel mai sus-de neclintit

Toate cheile acestea, tu-n liceu le dobândeşti

Cu răbdare, sârguinţă, trebuie să le-mpleteşti

Priveşte-o ca pe o aventură

Umple-te de cultură

Și-ai să vezi că nu e rău, E chiar-

Fereastra către viitorul tău.

de  Matau Marina

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 4.6/10 (5 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 2 votes)
Scrisoare, 4.6 out of 10 based on 5 ratings