Îmi arde sufletul de întristare

Îmi arde sufletul de întristare,
Simt gândurile cum mă-ncorsetează,
Iar trupu-n sânge se eliberează;
Curg lacrimile fără încetare,

Uitarea îmi sufocă amintirea,
Mă-nec, absentă,-n vicii imorale,
Stârnindu-mi moartea. Visele-mi sunt goale
Şi îmi strivesc în palme fericirea.

Nici urmă de regret! Îmi fac păcate,
Îmi car eu singură durerea-n spate…
Deodată,-aud un glas, în depărtare,

Venind dintr-o lumină orbitoare,
Ce-mi spune: “Totul e deşertăciune,
Priveşte viaţa cu înţelepciune”.

 

De Alexandrina Chelu

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)
Îmi arde sufletul de întristare, 10.0 out of 10 based on 1 rating