Presus de dobitoace? Nu rumeg măzăriche.
Dar mă îmbuib cu patos, în loc să-i scriu lui Psyche.
Nu deţin stări ilustre, mă tot încred în misă
Şi-n ieftinirea ierbii din Grădina Promisă.
În loc să mă grijesc, m-am priponit de carte,
Când mă chemaţi la voi, mă izgoneam departe…
Şi v-am făcut probleme, şi v-am iubit pe-ascuns,
Dar nu rosteam nimic din ce era de spus.
M-am altoit aiurea, din ramuri de Măslin…
Presus de băutori? Un ram să mă anin.

Nimic nu este veşnic din Mai Presus… Bag seamă,
Pe voi vă las cu greul, iar eu petrec ca-n cramă.
Acasă, şi pereţii veneau în ajutor…
De-aceea m-ascundeam, de Gând, în dormitor.
Şi v-am făcut probleme, şi v-am iubit pe-ascuns.
Pe buzele subţiri, tivite de surâs,
Ca muştele, pe hoit, s-aşterne remuşcare
Că-nsufleţesc prin postumul “Nimic nu mă mai doare”,
Luând pulsul capriciilor pe care le-am jonglat.
Pe voi vă las cu greul. Nimic nu am schimbat.

De Lavric Paula