Fetita era singura in camera ei,suparata si trista .Acum nu mai plangea incercand ,fara sa poata ,sa-si mute gandul la ceva frumos ,care sa-i placa .Asa o invatase tatal ca trebuia sa faca. cand uratul si neplacutul ii cotropesc sufletul. . Usa se deschise si aparu ca-ntotdeauna aproape de ea de bucuriile si necazurile ei tatal ei . Fetita ofta sperand ca tot ce se intamplase pana atunci,in acea zi ,avea sa se schimbe.Dimineata a inceput nesigur ,si instinctual simtind ca urmeaza ceva rau n-a vrut sa se trezeasca.La scoala a continuat starea de asteptare si confuzie in fata a ceva ce urma dar care nu-l putea vedea si evita.Ajunsa acasa nelinistea si teama o apasau si dominau aproape complet Ritualul zilei il privea parca din exterior: dezbracare ,imbracare ,spalat pe maini ,masa.Doar Alma ,catelusa ei , o scotea ca intotdeauna din monotonie si rigoare ,partenere unui spatiu comun de dragoste neconditionata ,joaca si incantare.Venirea mamei n-a schimbat nimic :” Ce-a fost la scoala ?” , ” Ce-au zis profesoarele ?”,”Ai fost ascultatoare?” “Ai mancat ?” ,”Ce-ai de facut pentru maine ?” Intrebarile care le astepta, le stia si le raspundea alunecau acum ,nebagate in seama ,pe langa ea .
Deodata mama a strigat ” Nu se mai poate ! Uite mi-a distrus pantofii care i-am cumparat acum 2 zile !M-am saturat! Mizerie ,grija ,scoate-o afara ,plimb-o , sterge-o ,vaccineaz-o !Si pentru ce? ”
Inima fetei zvacni cu putere ;asta era. ” Mama ! E doar un animal si eu o iubesc !”
“O iubesti dar noi stergem dupa ea si noi platim pentru tot .Tu doar te joci cu ea si-i dai de mancare , mancare care tot noi o platim .Si oricum nu e un catel de rasa.Un catel de rasa nu roade pantofi ca un hot.”Un oftat ii intrerupse furia dezlantuita si intr-o clipa a decis “O sa luam un catel de rasa cand o sa inveti mai bine iar profesoara si bunicii o sa-mi spuna ca meriti.”
Si ca de fiecare data ,neasteptand raspuns ,actiona ; o lua rapid pe Alma de blanita din jurul gatului si iesi cu ea in curticica si apoi rapid afara pe poarta.
Disperarea cuprinse intreaga faptura a Fetitei “Mama ,te rog , asteapta-l macar pe tata .”a strigat gandind ,simtind si spunand in acelasi timp cine poate face ceva in ingrozitoarea situatie in care era.
“Tatal tau si cu mine gandim la fel.Noi stim ce e mai bine pentru tine!”
Nu se mai putea face nimic .Si ca de obicei cand raul e pe cale sa se intample sfetnicii lui sunt aproape.O caruta cu nomazi trecea hurducaind pe strada.De sub coviltirul peticit se auzea o larma vesela, lenesa dintr-o alta lume ; scancete,ras amestecat cu plans strigate amestecate cu soapte ,admonestari ,latraturi .Un catelus latos cu urechi mari si picioare mici gafaia straduindu -se sa alerge in cadenta sincronizat cu caruta de care era legat cu-n lant ruginit si prea scurt..
” Oameni buni !” striga mama cu Alma -n brate “Luati-o si pe Alma , e o catea buna dar roade prin casa iar cea mica in loc sa-nvete se joaca cu ea.”
Carutasul trase de hamuri si caruta se opri scuturand si strangand laolata oameni ,animale ,sunete, stari si sentimente Nomadul cobori isi scarpina siret barbia nerasa se uita la curte , la femeia care-l strigase ,la fetita si putin la catel si simtind situatia avansa negustoreste.” O iau cucoana daca-mi dai si ceva fier vechi din curte si niste haine si pantofi vechi.”
Sufletul fetitei mai primi o lovitura ” Ce fel de oameni sunt astia ?” .Alma scanci dureros cand mainile osoase ale carutasului o cuprinsera altfel decat stia ea si o luara din bratele mamei. ” Hai ma, mai repede si incarcati fierul ala din dosul curtii ” isi capacita si zori carutasul familia ” Hai , ca n-avem toata ziua !”
Era prea mult pentru Fetita .N-a avut puterea sa-si priveasca prietena si pana acum protejata. si fugi in camera ei .N-a plans ,i se parea prea putin sa planga .Senzatii si sentimente noi o ravaseau , un Nou care-l descoperea si care nu-i placea.Lumea i se parea nedreapta si hidoasa iar ea mica si neputincioasa.Se gandea la tradare , se infiorase cand in povesti apareau tradatori ,ii vedea ca oameni din alta lume fara legatura cu ea si cu cei de langa ea .Pieptul o apasa dureros dar neplacutul Nou nu se opri .Ganduri rele !Dar catre cine ? Catre mama ? Nu, mama o iubeste si e minunat cu ea doar ca ……nu stie de ce acum nu o intelege.Si atunci ceva ii scapa , lumea nu mai era cum stia ea.Era altfel.Gandurile au coplesit-o”.Dumnezeu ,doar Dumnezeu ma poate ajuta .El oricum a vazut si a auzit .El poate schimba orice . Si mama si tata au zis la fel .”
Sosirea tatalui i- a adus ca de fiecare data intelegere si sperante de bine si rezolvare ” Tata….
“Stiu cum e, si mie mi-a dat bunica catelul cu care ma jucam la tara cand eram copil si eu am simtit atunci ca lumea se prabuseste .Stii , oamenii se enerveaza uneori din fleacuri si cateodata sau de cele mai multe ori emotiile ii fac sa nu vada ce urmeaza.Dar intotdeauna putem repara aproape orice cu dragoste si cuvinte frumoase.Du-te si spune-i mamei ca o iubesti ,ca o iubesti si pe Alma , aminteste-i ca numele care i l-ai pus inseamna suflet .Spune-i ca o sa ai grija de ea ,o sa strangi dupa ea ,o s-o inveti sa nu roada si sa se comporte ca un caine de rasa.Exprima-ti iubirea in cuvinte si ai incredere.”
Fetita isi sterse lacrimile ce aparura in timp ce-i vorbea tatal si usor nesigura dar increzatoare intreba “Crezi ?”
“:Sigur ,du-te si vorbeste cu ea .”
Fetita respira adanc si intr-o clipa vazu iesirea din situatia aceea ce parea fara intoarcere.Se indrepta catre bucatarie ,in prag se opri ,mai respira odata adanc se ruga intr-o clipa si intra.In camera Fetitei ,tatal respira si el adanc si se ruga intr-un gand la fel ca si Fetita.Dupa 3 minute ,lungi pentru tata , mama si fiica ies impreuna din bucatarie.
“Draga , unde crezi tu ca au putut sa ajunga cu o caruta incarcata cu copii , fier vechi si 2 catei in 3 ore?”
“Nu stiu ,dar sigur ii gasim ” rasufla usurat tatal “Sigur sunt langa un foc !”
Fetita respira adanc , se uita in sus spre cer si multumi in gand.

Sfarsit

De Costin Chiroiu