Durerea
Ma indeamna
Pe aripi
Spre tine.
In lumea ta
De umbre
De ceara
De plumb
Si intuneric.
Atat mult dor
Am adunat
In vene
Incat plang
Prin dune secate
Apusul in care
Prin stropii de ploaie
Plecai….
Cu florile care
Sfidau palidul
Obraz…valsai
Cu moartea..
In timp ce noi
Imploram
Sa moara doar ploaia!…
Mai astept…
Poarta micului rai
Sa alunge la mame
Copiii orfani
Si plumbul..sa
Fie mai cald,
Ori..sa se deschida
O data sicriul
Sa-ncapa si
Mama si fiul.

De Crina Ciubotariu