Echinocțiul și Solstițiul

Inca din antichitate stramosii nostri au fost fascinati de miscarea lunii,soarelui, planeteleor si implicit de echinoctiu si solstitiu-  probabil din lipsa ecranelor si miliardelor de stimuli externi.

Cerul instelat era una din delectarile preferate atat ale oamenilor de rand cat si a mai marilor faraoni sau regi.

Echinoctiu si Solstitiu in lumea antica

Mecanismul Antikythera (sursa EN) ( primul computer inventat – se presupune ca Leonardo DaVinci ar fi inventatrul) este una din principalile dovezi ca oamenii nu numai ca erau fascinati de procesiunea anotimpurilor, de miscarea stelelor si a lunii ci si ca isi dedicau timpul descoperiri si intelegerii acestor fenomene naturale.

Antikythera mechanism            Antikythera

Fiind evenimente extrem de importante pentru prezicerea ploilor sau sezonului rece oamenii si-au perfectionat simtul de observare pentru a interpreta miscare corpurilor ceresti cu cat mai multa acuratete.

Desi initial au crezut ca Pamantul este centrul galaxiei si toate corpurile ceresti se invart in jurul lui asta nu a impiedicat dezvolatrea mecanismelor de prezicere a fazei lunii, echinoctiului, solstitiului sau orbita unor planete ca Saturn.

Importanta echinoctiului si solstitiului

Echinoctiului si Solstitiului sunt momente foarte importante in desfasurarea unui an deoarece marcheaza schimbul anotimpurilor astronomice.

Definitiile echinoctiului si a solstitiului conform dictionarulu explicativ al limbii romane sunt dupa cum urmeaza:

ECHINÓCȚIU echinocții, s. n. Fiecare dintre cele două momente ale anului (în jurul lui 21 martie și 23 septembrie), când ziua este egală cu noaptea. – Din lat. aequinoctium, fr. équinoxe.
Sursa: DEX ’98 (1998)

SOLSTÍȚIU, solstiții, s. n. Fiecare dintre cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare înălțime față de ecuator; datele calendaristice corespunzătoare acestor momente (21 iunie și 22 decembrie), marcând ziua cea mai lungă sau cea mai scurtă din an. – Din lat. solstitium, fr. solstice.
Sursa: DEX ’98 (1998)

Punctul in care Pamantul se apropie de Soare se numeste periheliu, iar opusul –  perioada in care Pamantul se departeaza se numeste afeliu.

Pentru a intelege mai bine – in cursul miscarii anuale a Pamantului in jurul Soarelui notam patru momente importante, de referinta, dupa cum urmeaza:

  • Echinoctiul de primavara

Echinoctiul de primavara numit si echinoxul de primavara marcheaza inceputul primaverii astronomice in emisfera nordica, iar  in emisfera sudica al toamnei (unde are loc echinoctiul de toamna). In timpul echinoctiul de primavara Soarele trece prin punctul vernal. Punctul vernal este unul din cele doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul ceresc.
Prin urmare, ziua va fi egala cu noaptea si aceasta  va creste pana in momentul solstitiului de vara.

  • Solstitiul de vara

Solstitiul de vara indica inceputul verii in emisfera nordica si al iernii in emisfera sudica.
Prin urmare vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului.
Ziua va incepe sa scada si noaptea sa creasca dupa solstitiul de vara si va fi egala cu noaptea la echinoctiul de toamna.

  • Echinoctiul de toamna

Echinoctiul de toamna numit si echinoxul de toamna marcheaza inceputul toamnei astronomice in emisfera nordica, iar in emisfera sudica al primaverii  (unde are loc echinoctiul de primavara).
In timpul echinoctiul de toamna Soarele trece prin punctul autumnal, unul din cele doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul ceresc.
Prin urmare, ziua va fi egala cu noaptea si aceasta va descreste pana in momentul solstitiului de iarna.

  • Solstitiul de iarna

Solstitiul de iarna indica inceputul iernii in emisfera nordica si al verii in emisfera sudica.
Prin urmare vom avea ziua cea mai scurta si noaptea cea mai lunga a anului.
Ziua va incepe sa creasca si noaptea sa scada dupa solstitiul de iarna si va fi egala cu noaptea la echinoctiul de primavara.

Tabelul de mai jos prezinta datele cand vor avea loc echinoctiu si solstitiul in anii ce urmeaza.  Ora este pe sistemul UTC+2 = ora Bucurestiului.

Data și ora (UTC+2)
echinocțiului și solstițiului pe pământ
Poziţia Terrei  evideniind orientarea sa în relaţie cu razele Soarelui

Poziţia Terrei punând în evidenţă orientarea sa în raport cu razele Soarelui în timpul unui echinocţiu.

Poziţia Terrei scoţand în evidenţă orientarea în raport cu razele Soarelui

eveniment Echinocțiul Solstițiul Echinocțiul Solstițiul
lună Martie Iunie Septembrie Decembrie
an
zi oră zi oră zi oră zi oră
2012 20 07:14 21 01:09 22 16:49 21 13:12
2013 21 1:02 21 07:04 22 22:44 21 19:11
2014 20 18:57 21 12:51 23 04:29 22 1:03
2015 21 00:45 21 18:38 23 10:20 22 06:48
2016 20 06:30 21 00:34 22 16:21 21 12:44
2017 20 12:28 21 06:24 22 22:02 21 18:28
2018 20 18:15 21 12:07 23 03:54 22 00:23
2019 20 23:58 21 17:54 23 09:50 22 06:19
2020 20 05:50 20 23:44 22 15:31 21 12:02

 

Surse: wiki-echinoctiu    wiki-solstitiu

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.8/10 (6 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +5 (from 5 votes)
Echinocțiul și Solstițiul, 9.8 out of 10 based on 6 ratings
p5rn7vb

One thought on “Echinocțiul și Solstițiul

  1. Lucinda I. Church on

    Este momentul în care Soarele în mişcarea sa aparentă anuală trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>