Usor ,se plimba clipa soarelui
Ce-ti alina sufletul si mintea ,
Zambesti cand frunzele copacilor nu si-au luat zborul
Din cauza gandurilor nebune ale orizontului.
O mangaiere se prelinge pe chipul norului de ceata,
Clepsidra vietii se destrama direct in fata.
Frumosul cerului albastru respira langa tine
Atunci cand zbori in vise langa zambile,
Mirosul lor te deoache ca o floare fara rost,
Care zumzaie ca un om anost.
Vantul iti inunda parul de margele colorate,
Insa cad si se destrama precum clipele de aur
Ale eternitatii vehemente si subtile ,
Ce se-ngroasa acum sau poate niciodata.
Mugurii firavi iti ating luciul buzelor tacute,
Si-ti infloreste iubirea clipelor trecute
Care vor mai fi vreodata ca si altadata.
Lacrima uscata sadeste-n tine o lume minunata
Cu albaastrele si viorele efemere.
Acum inima iti surade ,
Iar tu nu te mai poti abtine
Sa nu zambesti la viforul petalelor putine.
Fiindca cerul iti surade
Cu-ale lui coji placute in albul catifelarii turcoazului.
Pana se-ndoaie incat picurii pleaca in zare,
Alaturi de mireasma cenusiului pierdut
In marea ta de copil placut.

De Ana-Maria B.