Absurd

Încep din nou a ma gândi cum tot ce vad dispare
În marea lacrimilor vii, vărsate peste trupuri goale,
Încep din nou a-mi aminti a mea copilărie
Un cer al râsetelor gri acum e doar stafie .

Cum să ne-ntâlnim vreodată?Cum să mă-nțelegi?
Când tu ești așa mare în mica ta lume de reci,
Cum sa vezi cine e jos când ești cu capul in nori?
Când eu sunt mic în marea mea lume de nemuritori.

Șfârsesc din nou a explica cum tot ce spun dispare
În marea ta indiferența, a sufletelor goale.

Tu ești tu sau voi,
Voi sunteți toți,
Toți cei care nu știu
Ce înseamna să fi eu .

Dorobantu Andreas Alberto

 

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 8.6/10 (29 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +18 (from 22 votes)
Absurd, 8.6 out of 10 based on 29 ratings