Vizita

„Deşi nu am trăit în mintea unui optimist
pot spune că acesta conştientizează la fel de dramatic
momentul ciocnirii gândurilor abstracte numite generic –de dor”
Declamă tânărul din faţa mea. Apoi se aşeză.
Deschise un caiet mare şi începu să măzgălească cifre.
Tăceam.
Ştiam că nu trebuie să îl întrerup. Se enerva.
Când venea, dacă venea, vorbea cât vorbea, umplea o pagină-două
şi pleca.
Părea mai nervos decât de obicei.
„Deşi nu sunt un optimist,
câteodată,
îmi doresc să întrerup cântul eternelor păcăleli pe care gândurile calde
mi le aşează cu milă pe frunte”.
Era agitat.
Pixul înţepa foaia de parcă dorea să chinuie acele gânduri de care vorbea
cu o frenezie de mare inchizitor.
Într-un final se ridică.
Îşi strânse caietul şi se îndreptă spre uşă.
„Tinere, dacă îţi este aşa de dor precum pretinzi,
vino mai des să-ţi vizitezi prietenul”.
Nu spuse nimic.
Pur şi simplu ieşi pe uşă
şi se afundă în măruntaiele întunecate ale holului din blocul meu dreptunghiular.

De Daniel Simion

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (2 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)
Vizita, 10.0 out of 10 based on 2 ratings