Libertate in robie

Aramiul frunzelor se estompa in negre suparari ce il inabuseau pe tanarul roman, impresurandu-l cu molcome zvacniri de alean ranit. Isi simtea tamplele reci, umede si apasate de o greutate fatidica ce il dezarma in prelungi chinuri; dorul sau era sfasietor si pregnant precum o rana in care indesi continuu un pumnal tocit, si sufletul ii ardea precum focul mocnit al vetrei din ajun de iarna.

Frisoanele il doborau in indelungate si lipsite de viata tremuraturi, prezente parca in trupul napadit de imundul mortii, de cadavru.

Se zvarcolea in propria neputinta, negasind cu cale nicio scapare, nicio izbavire.

Libertate in robie

Libertate in robie – Claudiu O.

Marius se plimba lipsit de susurul vietii pe potecile din tara in care reusise sa fuga, care ii displacea insa profund, neavand nimic comun cu frumusetea plaiurilor pe care le parasise de curand dintr-o lasitate fara margini. Constinta il mustra acum cu accente taioase si il obliga sa reia in minte intamplarea care nu ii dadea pace, invaluindu-l in neguri sufocante de abanos. Isi parasise patria, Romania, pentru a scapa de epurarea politica pe care o avea de indurat dizidenta anti-comunista. Si el era un dizident politic, un aparator al tarii sale si al democratiei, al libertatii si al umanitatii pana la urma, insa fugise din Romania cu ajutorul unor prieteni de nadejde. Acesti amici insa il indrumasera pe drumul rusinii, cu toate ca dorinta lor a fost de a-l salva. Si ii salvasera trupul fizic, dar i-au ucis sufletul. Acum voia sa se fi petrecut totul altfel, sa fi ramas in tara si sa fi infruntat raul care ii scorojea glia mult iubita. Se vedea ca pe un om fara capatai, lipsit de scrupule si inima, un nimic in fata lumii si a Universului, o lepadatura si un redundant personaj in cartea istoriei.

Fir de colb ridicat de vant aspru ii intepa obrajii si ii ameninta ochii, dar tanarul accepta totul ca pe un lucru firesc si meritat din plin. Se privi cu dezgust in limba de apa ce se scurgea la vale ca un sarpe argintiu, nerecunoscandu-se; se oprise acolo, cu mainile adanc bagate in buzunare, cu gulerul tras foarte sus si cu parul castaniu rasfirat de singurul factor care mai ramasese mobil in peisaj: vantul.

-“Mi-am tradat tara, e mai rau decat sa-mi fi tradat parintii, e mai rau chiar decat faptul de a-i ucide cu propriile maini.”

Isi aminti, pentru o clipa, momentul in care parintii il indrumasera plini de vehementa sa paraseasca cat mai degraba Romania. Zambi cu amaraciune intr-o unduire scarbita a buzelor.

Ce greseala imunda a unei decizii nechibzuite si contrare! Ce cumplit destin al unei epoci zbuciumate de cotropitori veninosi care ne calca pamantul strabunilor cu ingamfarea nesimtitorilor pagani.

Romania avea sa fie umilita si zdruncinata de lanturile rosii de la rasarit, iar el, ca un proditor, se retrasese din calea acestor neguri dezgustatoare care umbreau viitorul si il invaluiau in plansete amarate. Ce mai ramasese din libertatea acestei patrii? Din libertatea sa?

Se gandi la acest termen si formula in minte, ca o asertiune, ideea ca libertatea nu e nicicand apreciata, dar el o va pretui. Paradoxal, isi castiga libertatea intorcandu-se la din nou la captivitate si la robie.

-“Da”, isi spuse. “Voi fi liber cand voi fi din nou oprimat, schingiuit si rob.”

-Fie-ti, Doamne, mila de destinul Romaniei mele si uita de libertatea mea recastigata. Reda-i Dansei slobozenia cu pretul mortii mele!

Marius se indrepta, simtind patosul stimei de sine redesteptandu-se intrinsec ca o flacara atatata.

Porni la drum, tot cu mainile in buzunarele ponosite.

“Libertate” striga fiinta sa.

De Claudiu O.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.7/10 (24 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +26 (from 26 votes)
Libertate in robie, 9.7 out of 10 based on 24 ratings
  • Ionescu Liviu

    ce ciudat !! ma asteptam ca aceasta lucrare sa castige!!!
    e de departe cea mai buna si exprima cel mai bne ideea de libertate

    Succes mai departe, tu esti adevaratul castigator!! de fapt se si vede din numarul vizitelor, like-uri, voturi..

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
    • ClaudiuO

      Iti multumesc pentru mesaj, cred ca si faptul ca nu am avut timp sa pun diacritice a contat in sens negativ… asta e, voi scrie ceva si luna asta. 🙂

      VA:F [1.9.22_1171]
      Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
  • gabriela

    Străbunici? Ochì, dochì! E plauzibil.
    În ceea ce priveşte arhaismele şi neologismele – dai cu tunul şi nu găseşti nici unul; sunt, cu adevărat, multe cuvinte livreşti, populare şi familiare.
    “…de alean rănit” putea să lipsească, încarcă fraza inutil.
    “Ce greşeală imundă a unei decizii nechibzuite şi contrare!” – e neclar ce ai vrut să exprimi.
    “Proditor” – e emfatic!
    “Ce mai rămăsese din libertatea acestei patrii? Din libertatea sa?” Retorismul e convingător, dar continuarea “se gândi la acest termen şi formulă în minte, ca o aserţiune, ideea…” îi anulează efectul din cauză de “ca o aserţiune” la care poţi renunţa.
    P.S. Ar mai fi câte una/câte două/câte nouăzecişinouă, dar deocamdată: Ave, tinere roman Claudius!
    P.S. 2 Am interpretat. Dacă interpretez, tu ce crezi, sunt subiectivă ori nu ?

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
    • ClaudiuO

      1. Iti sugerez sa citesti mai atent, o sa descoperi destule 🙂
      2. Sintagma “de alean ranit” nu incarca fraza inutil; ba din contra, exprima cel mai puternic ideea dorului de tara a respectivului.
      3. Cum sa fie neclar? E vorba de hotararea regretata a personajului privind parasirea tarii sale. Nu imi plac ideile simple, ci cele care te obliga sa cauti in profunzime raspunsul.
      4. “Proditor” este doar un alt sinonim dintre multele pe care le are “tradator”.
      5. De ce crezi asta? As fi putut spune la fel de bine “isi formula in minte o idee pe care o gasea de netagaduit”, e acelasi lucru spus cu alte cuvinte. Nu pricep ce ti se pare in neregula.
      Aici ai cam nimerit-o, am si sange italian…
      Ave, domnita Gabriela!

      VA:F [1.9.22_1171]
      Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
      • gabriela

        1. “Un petite exemple” de ….şi de … ne scuteşte de generalităţi încuietoare.
        2. Dorul de ţară clar nu e clar conturat din prima frază şi îmi menţin părerea în ceea ce priveşte expresia “alean rănit”. “Traducere”: Un tânăr este supărat dintr-un motiv pe care nu-l cunoaştem, dar respectiva supărare îl afectează la modul în care nu-i arde de nimic. Trăirile îi afectează percepţia asupra exteriorului – natura. Până aici e clar. Avem o supărare declarată, descrisă în raport cu natura, exprimată. Reluăm: “arămiul frunzelor se estompa în negre supărări ce îl înăbuşeau pe tânărul roman, împresurându-l cu molcome zvâcniri..Stop! Cine îl împresoară? Altfel spus, care este regentul lui “a împresura”? Poate frunzele, poate supărările. Logica mea spune că “frunzele”. Al căror arămiu este estompat în negre supărări..[…]. Deci “zvâcniri de alean rănit” sună a repetiţie a unei idei exprimate anterior, sensul general al substantivului “alean” fiind cel de tristeţe, supărare”.
        Semantic, sinonimele substantivului “alean” sunt dorinţă, dor, durere, tristeţe, supărare. Din comentariul tău îmi dau seama că l-ai folosit cu sensul de “dor”. Oricare ar fi sensul cu care l-ai folosit, mă repet, tu ţi-ai exprimat ideea în prima parte a frazei. Nu aducem în discuţie şi sintagma de “alean rănit” care poartă cu sine o figură de stil căreia nu îi mai ştiu numele acum.
        3. Ai dreptate, dar are o sonorizare naşpa! Poate că trădător suna mai bine. Vânzător sună bine de tot! 🙂
        4. Reformularea ta îmi place, dar revenind la textul iniţial, “ca o aserţiune” rupe retorismul. Convingerea rămâne a personajului, poate a autorului, nu şi a cititorului.

        Ave !

        VA:F [1.9.22_1171]
        Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
        • ClaudiuO

          Cautati nod in papura…

          1. Iti dau un exemplu inca din primele cuvintele ale textului – “se estompa” – verbul “a estompa”, de la frantuzescul “estomper”. Si lista continua mult si bine.

          2. Este o explicatie suplimentara care raspunde la neclaritatea “ce suparare il macina?”. Faptul ca ideea e vaga ci nu explicita nu mi se pare o problema; e literatura, nu stiinta.
          3. Nu stiu, fiecare isi alege cuvintele pe care doreste sa le foloseasca 😉 Mie imi place cum suna, “tradator” mi se parea destul de banal si oarecum ma repetam, tot utilizasem verbul “a trada” mai inainte.

          VA:F [1.9.22_1171]
          Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
          • gabriela

            Tu crois ? 🙂
            N-am înţeles dacă „estomper” este un exemplu de neologism sau de arhaism. Ca neologism ar fi prea vechi, ca arhaism prea nou… Apărut într-un dicţionar al limbii române din anii ´60, cuvântul are cel puţin cincizeci de anişori; cu o frecvenţă redusă în limba română, face parte din categoria cuvintelor rare.(1) Literatura bună este o ştiinţă. (2)
            P.S. Şi în scriere şi „în combatere” e rost de mai bine, iar banalitatea uneori este o binecuvântare. 😉

            VA:F [1.9.22_1171]
            Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
            • ClaudiuO

              Este un neologism categoric.
              Nu la asta ma refeream, ci la faptul ca intr-o stiinta exacta nu prea e loc de lucruri abstracte. Mi-e urat sa explic fiecare substrat…

              VA:F [1.9.22_1171]
              Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
              • gabriela

                Oh, mon Dieu! No, zî tu că-i tunsă că pentru mine rămâne forfecată! 🙂

                VA:F [1.9.22_1171]
                Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
  • gabriela

    Cătinel: textul mai mult se scrie decât se realizează. (1) Poate din exces de descriere şi folosire a unor cuvinte „grele” sau „căutate”: sfâşietor, izbăvire, proditor, dizident, schingiuit, slobozenie, patos, flacără, aserţiune, lepădătură, redundant…- personajul nu (mă) convinge. Altfel zis….Ho! Ho! Ho! (a la Moş Crăciun) şi Bla! Bla! Bla! No offense!(2)
    P.S. E lăudabil, dar cum se poate scrie sincerement despre dizidenţă şi lanţuri roşii la 18 ani?
    P.S. 2 Acele manuscrise ţin’ le bine(pe bune!). Nu se ştie cum într-o bună zi vor face parte dintr-un fond de carte într-o bibliotecă şi o graţie cu ochii migdalaţi va cerceta grafologia lui „â” de la „român”, ceea ce de bună samă ne va zice câte ceva despre autor.
    P.S. 3 Citeşte-o pe Enache Lorena, să vezi acolo metafore…

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
    • Emma Lorena

      Multumesc ca imi faceti reclama buna 🙂

      VA:F [1.9.22_1171]
      Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
      • gabriela

        Pentru puţin. Metafora metaforică e cheia şi lacata!

        VA:F [1.9.22_1171]
        Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
  • ClaudiuO

    Iti multumesc pentru mesaj. O sa incerc sa mai scriu pe aici, imi place ca mai exista oameni care apreciaza cititul, literatura.

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
  • gabriela

    Textul nu pare scris în fugă, ci chiar destul de pigulit – asta vine oare întru(din) exersarea condeiului ?
    Observaţie: e scris fără semnele instituite în limba română “ţ” de la ţară, ţarină, ţiitoare…, “ş” de la şoaptă…, “ă” de la văleleu, etc..
    Titlul îmi place, ideea generală a lucrării e interesantă, deşi mai puţin perceptibilă – pentru mine!
    P.S. Avec plaisir! 🙂

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
  • ClaudiuO

    E scris cam in fuga, dar oricum astept sugestii si critici daca gasiti cu cale sa le aduceti acestui text. Multumesc, Claudiu O.

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 0.0/10 (0 votes cast)