Simplitate

Cu ceva timp în urmă, răsfoind o carte,am găsit întâmplător un fragment foarte interesant.Se spunea acolo că sunt foarte puţini bărbaţi care ştiu să iubească cu adevărat,dar că sunt şi mai puţine femei care merită iubite.

Atunci când discutăm şi ne raportăm la iubire,cu toţii ar trebui  să ne gândim măcar o clipă la marele adevăr de mai sus.

Cred în destin şi cred că în viaţă, nimic nu e întâmplător.Sunt semne care ni se arată de pretutindeni,învăţându-ne să descoperim misterul propriei existenţe.E atâta ordine şi armonie în univers,încât ar fi păcat, ca tocmai viaţa omului să fie la întâmplare, iar sensul şi misterul întregii existenţe,ar trebui să fie iubirea.

Suntem permanent într-o goană nebună după bani, după  lucruri materiale, uitând sau ignorându-le pe cele cu adevarat importante.Am uitat complet de bucuriile  mărunte,care dau farmec şi aromă vieţii,atât de cenuşie în ultima vreme.Nu mai zărim decât înainte,spre ziua de mâine şi am uitat să mai privim în sus, spre cer,să ne bucurăm de o noapte cu lună plină,de un răsărit sau un apus de soare,de un copac înflorit ce parfumează aerul primăverii.

Este un permanent război între două lumi,o lume artificiala şi superficiala, creată de om şi o lume simplă,autentică,ce pare că s-a pierdut definitiv.

Erau vremuri, în care oamenii ştiau să caute şi să citească marile adevăruri,privind spre cer si vorbind cu Dumnezeu,vremuri în care iubirile erau simple si reale,fără măşti şi inimi de pluş.

În prezent,lumea seamănă tot mai mult cu o imensă reclamă luminoasă,cu un ambalaj frumos colorat, dar complet gol în interior.Am ajuns să cumpărăm sentimente şi inimi de pe raftul unui magazin şi să citim lucrurile importante şi marile adevăruri, în ecranul unui bancomat.Ne căsătorim pentru că aşa e la modă,iar nunţile au devenit doar o afacere,apoi divorţăm pentru că altfel nu se poate.Am uitat să  mai petrecem timp împreună şi să ne bucurăm doar de simpla prezenţă a celui de lângă noi.

Am înteles că lucrurile importante din viaţă, apar atunci când nu le cauţi şi când te aştepţi cel mai puţin.Că viaţa e un labirint plin de semne,că fericirea poate fi atât de aproape de noi,dar adeseori alegem să o ignorăm,alergând după lucruri strălucitoare.Că oamenii deosebiţi, poate nu sunt cei mai frumoşi şi cei mai bogaţi.Am învăţat că un om te poate face mai bun şi te poate schimba doar prin simpla prezenţă şi printr-un zâmbet cald şi sincer.

Am învăţat că marile iubiri,nu au nevoie de declaraţii de dragoste siropoase şi nesfârşite,iar oamenii cu adevărat deosebiţi, nu pot fi niciodată înlocuiţi.

Mi-aş dori ca la finalul drumului, să pot spune că am înţeles sensul extraordinarei şi unicei călătorii care este viaţa şi calm ca o răsuflare, să ne desprindem, împăcaţi cu noi şi pregătiţi pentru marele mister, de dincolo de lume.

De  Marius Concita

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 7.4/10 (30 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +12 (from 28 votes)
Simplitate, 7.4 out of 10 based on 30 ratings