Ca şi cum te-ai certa cu o femeie
Vorbirea teologică, bine antrenată în sofistica grecilor antici, în logica dialectică, în confuzia planurilor, şi în cameleonismul intelectual îşi are izvorul în afectivitatea viscerală a inconştientului, care împrumută regulile logicii, tocmai pentru a le încălca prin sofisme, ca antidot al durerii cauzate de pierderea terenului în discuţie.
Discuţia cu un obscurantist religios e ca şi cum te-ai certa cu o femeie. Nu are capăt, pentru că, deşi îi aduci argumente clare, evidente, el tot mai are ceva de spus, va scoate mereu si mereu argumente aparent logic valide, în fond false, lipsite de rigoare, deoarece foloseşte concepte generale cu un conţinut prea vast (Bine, Rău, Creator, Diavol etc.-toate cu iniţială majusculă!) şi simboluri, parabole, lozinci religioase, la care adaugă propria
sensibilitate care îl face să spună: ”chiar dacă văd că nu este adevărat ce spun,vreau să fie adevărat, fiindcă aşa simt, voi însăila nebuneşte propoziţii fals logice, numai să nu izbucnesc în plîns.” Impulsul frenetic al fanaticilor religioşi de a combate şi a deforma logica şi raţiunea este expresia unei suferinţe ascunse sub o formă intelectuală.
Moartea prin răstignire a Fiului este acceptarea principiului plăcerii, al vieţii, plin de impulsuri perturbatoare(carnale, materiale, “satanice”)
şi conştientizarea necesitaţii unui algoritm psihic universalizat (Hristos) de respingere a lui.Sacrificarea pe cruce este expresia abandonării dureroase a respectivului principiu.
Credinţa este conştiinţa energiei interioare de care dispui în procesul psihic continuu de dizolvare în Dumnezeu.
Învierea omului prin învierea Fiului nu este de natură fizică, ci semnifică anularea ideii de moarte.Sfârşitul biologic se resoarbe în credinţa desăvârşită.
Cobor în mine însumi şi în sinea lumii cu viteza luminii, iar realitatea empirică nu mă poate ajunge.
Frica de Dumnezeu: propriul psihic poate să activeze, din inconştient, un determinism cosmic îndreptat împotriva ta.
Mântuirea este ieşirea din semnificaţia materială a determinismul cosmic, prin energia mistică personală.
De Sorin Vanatoru