Dragostea lumii

Brav spirit al dragostei nemuritoare,
Cel ce prinzi formă înainte de început,
Dă lumii întregi visele-ţi fremătătoare,
Coboară din înalt pe carul din aur făcut.

Universului, printr-un cântec suav şi lin,
Tu, apărător al binelui nemărginit,
Să-i redai puritatea petalelor de crin,
Trezind pe frumosul ei de mult adormit.

În braţele de fier ale crudei disperări,
Rogu-te nu mai lăsa să cadă pradă,
De iluzia unei amari trădări,
Nicio Ofelie mult îndurerată.

Şi nicio Desdemonă să nu mai cunoască
Soarta unor stranii şi aprigi uneltiri;
În braţele iubirii ea să vieţuiască,
Şi fie nu de moarte dusă în umbriri.

Deci, tu spirite, în a ta misiune,
Constelaţia cerului să reaşezi,
Şi astfel cu bunătate şi pasiune,
O lume de dragoste condusă, să creezi.

De Teodora Vieru

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +1 (from 1 vote)
Dragostea lumii, 10.0 out of 10 based on 1 rating