Stii?
Aseară….aseară…

Am intâlnit un inger
Statea pe o piatră de mormânt
Si lustruia neincetat o literă
Gemea usor, crezând că n-o să apară
Cel destinat din cea de-a doua literă.

Visul lui era sa scape de surghiun
Când toate literele aveau sa stralucească
Cuvantul scris pe piatra albă
Avea sa iasă la iveală.

Si nopti de suferintă
Aveau sa incerce a lui chip
Gânduri,adulmecând necugetat
Il tot pândeau pe inserat.

Si in intunericul atât de linistit
Privirea mea vibra de neputintă
Dorinte arzătoare,necunoscute pâna atunci
Delir de sentimente in trupu- mi inundat.

De Gabriela Popescu