Iartă-mă, dacă…

Iartă-mă, fir de iarbă, dacă te-am smuls brutal, în loc să te preţuiesc pentru seva ta , pe care o aduci din pământ, către mine, alimentându-mi viaţa…
Iartă-mă, rază de soare, dacă m-am ascuns în umbră, şi nu am rămas, vrăjită, să mă scalzi în lumina ta…
Iartă-mă, moleculă de oxigen, dacă am viciat, cu respiraţia mea de pământean, puritatea ta absolută…
Iartă-mă, strop de ploaie, dacă nu m-am dezgolit către tine, să mă cureţi de relele, ştiute, sau neştiute, care m-au atins peste timp…
Iartă-mă, adiere de vânt, dacă nu m-am oprit să ascult cum stârneşti murmurul frunzelor , creînd fantastica simfonie…
Iartă-mă , ţărână pe care am călcat, dacă mi-am învelit piciorul , şi nu am umblat desculţă, să te simt, să am în mine, mereu, copilăria…
Iartă-mă, prietenul meu, dacă nu m-am oprit din drum, să îţi înţeleg durerea pe care vei fi încercat să mi-o destăinui, sau am fost prea departe de sufletul tău trist, pe care ar fi trebuit , dar nu am reuşit, să ţi-l alin…
Iartă-mă, duşman al meu, dacă ţi-am dat motive să mă urăşti, şi nu am avut putinţa de a te determina să nu o mai faci…
Iartă-mă, părinte drag, dacă prea puţin te-am preţuit atunci când mi-ai fost alături, sau dacă te-am dat prea repede uitării, atunci când nu ai mai fost…
Iartă-mă, copile drag, dacă sunt prea veche, şi bătrână, şi neputincioasă, pentru a-ţi înţelege visurile şi a te sprijini pentru în atingerea lor…
Iartă-mă, om simplu şi sărman, dacă ai încercat să te văd iar eu, în egoismul meu, nu am făcut-o, şi nu am avut timp pentru tine… Dacă am râs când trebuia să plâng, dacă am plâns când era de râs…
Iartă-mă, om rău, dacă nu am reuşit să-ţi deschid portiţa către bunătatea sufletului tău…
Iartă-mă, om bun, dacă nu te-am ajutat să înţelegi că , totuşi, omul rău există …
Iartă-mă, suflet pereche, dacă ţi-am înşelat aşteptarea, şi nu te-am iubit cu atâta dragoste câtă aveam pentru tine, şi nu te-am sprijinit, cât trebuia, aşa cum ai fi avut nevoie, de la mine…
Doar dacă tu, şi tu, mă veţi ierta, pentru netruda mea continuă de a afla iertarea, poate, cine ştie, şi eu voi reuşi să mă iert,,…

De Caleopi Efrem