Haina îl face, sau nu, pe om

Desigur, la primul contact vizual, ar părea că hainele purtate de o persoană determină o corectă sau nu primă impresie. Pe cât de importantă este însă aceasta– căci ni s-a adeverit de nenumărate ori- tot pe atât de înşelătoare ar putea fi, parcă de cele mai multe, totuşi, ori.

Când ai doar percepţia vizuală a cuiva, pe stradă, pe ecran, la un ghişeu, în tramvai, sau în oriunde, oarecari, locuri, este firesc să ,, categoriseşti’’  persoana în funcţie de hainele pe care le poartă. Ştim pe cine îmbracă ţinuta  ,,office’’, bănuim ce fel de persoane pot fi purtătorii de ţinută sport, sau aceia ce îmbracă haine lejere. Ştim că pot fi sobri cei la ,,deux- pieces’’, sau pedanţi, aceia ,, la patru ace ’’. Că sunt artişti, de obicei, cei dezordonaţi, că sunt trişti cei purtătorii de haine cenuşii, sau optimişti aceia ai hainelor viu colorate. De fapt, nu ştim, putem doar face presupuneri pe această temă, dacă în anumite momente nu avem altceva mai la îndemână de făcut pentru a ne menţine mintea ,,în mişcare’’.

Prima impresie , aceasta formată doar urmare a percepţiei vizuale, se poate schimba, sau menţine, doar dacă vom cunoaşte mai îndeaproape pe purtătorul hainelor. Şi nu este neapărat necesar să strângem mâna sau să socializăm cu acesta pentru a-l putea caracteriza. Este suficient să îi ,,prindem’’ privirea, să îi studiem cu mai multă atenţie atitudinea. Abia atunci ne putem exprima dacă haina ,, îl face pe om ’’. Căci este posibil ca sub hainele unui ,,sobru’’ să descoperim o privire vioaie, sprinţară, şi o atitudine degajată. Este posibil ca sub hainele unui ,,trist’’ să afli licăriri de veselie. Există posibilitatea ca, prinzând privirea unui ,,purtător’’ de haine vesele, să aflăm tristeţe, chiar disperare. Este posibil ca o pereche de umeri drepţi şi impunători , ,,umeraş’’ pentru haine pe măsură, să ascundă un suflet gârbovit. Foarte des întâlnit îmi pare a fi un personaj vesel şi îndrăzneţ, cu haine ce încearcă această prezentare, spumos de departe, care însă maschează un temător, un personaj cu slabă iniţiativă, sau lipsit de curaj. Un ,,domn distins’’ poate fi un pervers în gândire. Un tânar rebel, ce poartă haine ,,aiurite’’, ar putea reinventa omenirea.

Tot mai frecvent întâlnim pe cei complet dezinteresaţi de limbajul hainelor, cărora nu le mai pasă dacă hainele le mai sunt ,,cartea de vizită’’. Au avut toată viaţa la dispoziţie să se asorteze cu ele, cu personalitatea lor însă, la un moment dat , s-au săturat să le mai fie sclavi. Şi acum nu mai contează că în plină zi îşi pun haină de seară, sau merg în vizită în haina de serviciu, pe care o mai poartă şi la cumpărături.

E foarte adevărat faptul că hainele ne pot influenţa atitudinea, ne pot influenţa comportamentul, căci se presupune că ar trebui să ,,ne asortăm’’ cu acestea. Există totuşi nenumărate situaţii în care acest lucru nu se întâmplă. Pentru că oamenii, prin personalitatea fiecăruia, deţin o doză de nonconformism.

Nu ştiu dacă am reuşit o exprimare coerentă a ceea ce mi-am dorit să aduc în atenţie  : ideea că nu neapărat ,, haina îl face pe om’’ , ci privirea sa îl face, atitudinea sa. Să nu mai vorbim despre faptele sale, dar avem nevoie de alt spatiu , şi timp, pentru asta.

Treci, aşadar, dincolo de haină. Observă privirea, observă atitudinea. Încearcă, măcar câteodată, să faci abstracţie de ele, să afli cum este omul de dupa ele. Părerea mea rămâne că omul, totuşi , este acela care face haina.

De Caleopi Efrem

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)