Archives

Categories

Menora

Si oare ce poti face cu mainile astea doua, prea slabite si tematoare de a ridica valul banalitatii rutinei, in momentul in care realizezi ca viata ta este martorul pustniciei tale ?

Totul

Totul stă în nimic… Aşa cum viaţa începe cu lucrul cel mai mic, Într-o celulă ce-n dans hipnotic cu alta se uneşte,

Suspin

Șubredele corăbii ale nebunei soarte, Mă poartă pe drumuri deșarte, Chemându-mă cu șoapte, Departe, prea departe!

Reîntoarcerea din eternitate

Fericirea constă, în primul rând, în sănătate. (George William Curtis) Soarele de toamnă o învăluie cu razele lui blnde, în timp ce, Ana privește marea și ascultă gânditoare sunetul valurilor

Lapis – Lazuli

Mănușile albe din dantelă erau de mult uitate pe măsuță. Se auzea doar aerul ce îi intra in plămânii  goi și undeva, pe fundal, sunetul ploii. Trupul ei alb era ascuns in baldachine și  matase

Lună

Calatoria sufletului pe drumul lung al regasirii de sine/ iubirii, prin veri inmiresmate si amurguri limpezi si contopirea cu Luna in absolutul iubirii. Read more ›

Jurnal

Jurnalul unui mort: Unde-s îngerii? Îngerii chiar există! I-am văzut eu! O lumină albă ce completa un cer negru şi fără de nori.

Caleidoscop

O horă de coduri îmi lovesc dureros retina, până înăuntru, în vise. Limitele sunt pe dos și de gumă. Numere pocite formează spire subțiri, spirale și sfere.

Pelegrinul

Am obosit visând o nouă dimineaţă, De prea mult cer sub pleoape privirile mă dor, Şi-n jur, cât vezi cu ochii, pământu-i plin de ape

Existenta

Sunt un nebun în astă seară Ce face-n amintire un popas Sunt un nebun în astă seară

Mugurii vesniciei

Era năucit de împrejurimile scânteietoare și zgomotoase. Ar fi vrut să guste un pic din lumina lăptoasă care îi aureola vedenia, dar nu era cu putință; nu era un cadru, nu era materie

Plimbare prin Eternitate

Doar sub talpa mea crapă liniştea nopţii în mii de cioburi împrăştiate pe frunzele toamnei!Îmi sângerează fiecare deget…iar talpa plânge sângerarea lor în simfoniile nopţii cu Chopin

Fantasme

Sentimente greu de descătuşat se zbat neputincioase pe marginea timpului… Gândul la tine e un poem rupt din străfunduri, cu ţipete ascuţite de hiene flămânde,

O înmormântare ratată

Fost profesor de istorie antică, puţin cam brunet, dar patriot până în măduva oaselor, după unii, chiar naţionalist înrăit, domnul Ion Ionescu era mândru de sorgintea poporului din care făcea parte

Coma

Era ceva în apă. Olivia ţi-a pus ceva în apă. Te uiţi la ea. Îţi surâde blajin. “Tudor, dragule, s-a întâmplat ceva?” o auzi ca printr-un perete de sticlă. Căţeaua dracu’!

Terms of Use | Privacy Policy | DMCA Notice | Disclaimer | Anti-spam Policy | E-mail Policy | External Links Policy

Parteneri:

CreativeInch Recenzii carti