Cutia din cămară
Regăsesc în cămară cutia prăfuită, plină de amintiri, puritate și inocență. Au trecut șapte sute de mii de respirații de atunci, un milion de gânduri. Mă încearcă un sentiment mult prea cunoscut
Regăsesc în cămară cutia prăfuită, plină de amintiri, puritate și inocență. Au trecut șapte sute de mii de respirații de atunci, un milion de gânduri. Mă încearcă un sentiment mult prea cunoscut
Să încep cu tine, te privesc din nou, dar iarăşi nu îţi voi spune nimic, asemeni zilei de ieri sau celei de mâine. Cum aş putea? Cu ce aş putea începe?