Categories

Archive

Timpul poetului

Visul cosea flori de colțul ungherelor gri. Ploua, ningea, zbucium curgea ca o dorință mijită peste clocotul gândului meu. Înaintea tâmplelor mele gonea sudoarea emoției de gheață. Cunosc doar fluturi de noapte care picură cerneală, penițe care nu mai aleargă Read more ›

Femeia

Avea pielea cusută cu apă. De membrele ei atârnau ferigi și arțari. Îți plăcea cum pășește pe pleoapele tale închise, cum vine să sufle ca vântul răcoare. Purta rochii de piatră tocită de râuri. Era încălțată cu caldul nămol. Te Read more ›