Cu ceva timp în urmă, răsfoind o carte,am găsit întâmplător un fragment foarte interesant.Se spunea acolo că sunt foarte puţini bărbaţi care ştiu să iubească cu adevărat

Doar sub talpa mea crapă liniştea nopţii în mii de cioburi împrăştiate pe frunzele toamnei!Îmi sângerează fiecare deget…iar talpa plânge sângerarea lor în simfoniile nopţii cu Chopin

Obosiţi dar obsedaţi de viaţă, privim zorii oglindindu-se în lacul pe fundul căruia zace cheia de la odaia destinelor împlinite.

Păianjenii, asemenea poftelor carnale, te prind în plasă şi se întind cu repeziciune peste muşchi, tendoane, oase, păr, după care încep, exasperanţi, sarabanda înfăşurării.

Soarele strălucea puternic pe cerul senin. Se anunța a fi o vară frumoasă și plină de distracție. Asta îmi repetam mereu. Și asta îmi și doream.

S-a ȋntins pe covor cu picioarele ȋndreptate către fereastra deschisă şi ,inspirȃnd puternic, şi-a ȋnchis ochii, clipind frenetic. Ȋncă nu ȋi venea să creadă.

Caut anotimpul regăsirii.Visez la o linişte sufletească pe care tu ai putea-o inunda cu cuvinte de dragoste.Unesc inima cu sufletul şi fac peste tot notiţe, degeaba

Un scârţâit… O cucuvea ce e pe post de ceasornic. Bătăile limbilor ceasornicului îmi dau senzaţia de pace, linişte, relaxare. Ce poate fi mai frumos decât să te odihneşti

Ochii întregii lumi erau aţintiţi pe misiunea spaţială cu echipaj uman de pe

Mi-amintesc ca ieri de crima împotriva lui Dionisos, cea mai stranie din toată

Mi-e frică…nu l-am întalnit niciodată….Mă intreb de multe ori cum o fi…dacă e puternic sau dacă pot

Indraznesc sa iti spun ca de cand te-am cunoscut nu trece o dimineata sau o seara fara sa ma gandesc la tine, fara sa iti pronunt numele. Au trecut atatia ani in care nu mai stim unul de celalalt dar… Read more ›

M-am gândit să aștern câteva rânduri și gânduri despre înțelesul bucuriei de a fi om creștin și bucuria de a trăi într-o lume care se afundă tot mai mult în tristețe și suferință, în care uităm sau nu mai știm… Read more ›

Încercase tot felul de bărbaţi, mai tineri mai bătrâni, mai lefteri mai bogaţi, da’ parcă tot ăştia cu bani erau mai buni. Şi cu un nume dacă s-ar fi putut.

…Cînd am deschis întîi ochii ei stăteau cuprinşi deasupra mea. Degetele le erau îmcleştate şi tremurau ambii de emoţii. Nu-mi amintesc, dar sunt sigură că anume aşa a fost. Pentru că primele

Noiembrie. Zgribuliţi, călătorii urcau în tren. Pe geamul de la vagon, imaginile se succedau cu repeziciune. La fel şi gândurile mele. Era o nouă

Motto: “Nu suntem copiii hazardului, nici fiii destinului. Suntem cele mai frumoase sentimente și lacrimi de speranță materializate ale Divinității, într-o continuă căutare a fericirii.”

Douăzeci de ani au trecut. Ascunsesem bine în memorie amintirea frumosului locotenent şi a destinului său tragic. Mi-a readus-o citirea câtorva ştiri despre dezastrul din Japonia.

Caut o scuza cand nimeni nu ma cunoaste..nu am avut timp sa ma prezint, sau atat de repede am trecut peste moment incat inima mea a uitat

Nu e simplu sa fii in rand cu lumea,pentru unii, e imposibil deoarece punctul lor de vedere, adesea, difera de al celorlalti.De aceea sunt

Ninge de parcă le-ar cădea îngerilor pene imaculate din aripi, iar eu mă duc la magazinul cenuşiu să iau raţia de pâine. Lucrul acesta îl fac de două ori pe săptămână, merg şi sunt atât de nefericită că nu am… Read more ›

Un ecou al unei umbre demult apuse in cautarea stapanului, O palpaire a unui luceafar a carui lumina demult s-a stins in negura eternitatii, Iluzie prea dulce ce pururi ne-nconjoara O pata de culoare pe-un cer albastru plin de stele,… Read more ›