Domnilor, sunt un nenorocit! Muncesc în Norvegia de ani de zile și fac praf toată strânsurica mea într-o săptămână de ședere în România. Stau așa beat într-un bar din Capitală, iar lacrimile îmi țâșnesc pe obraz ca o fântână arteziană.… Read more ›

Când a fost adusă în penitenciar, Roxana rememoră copilăria fericită. Avusese totul: bijuterii, haine elegante, jucării, plase de dulciuri, de banane și de portocale. Culoarele lungi și cenușii, ca și gratiile de fier o deprimau. Se gândea că

Mă aflam în satul acesta uitat de lume și ningea dezlănțuit. Cerul așternea pătură peste pătură de nea pe pământ, copaci și case. Oricât de mult am fi iubit zăpada, ne temeam că totul

Există eroi; unii au murit la datorie şi am sfârşit prin a-i uita sau a-i acuza, spunând nerecunoscători: „Pentru ce au murit, căci nouă ne este mai rău ca atunci?”, alţii sunt mult prea modeşti şi se ascund în spatele… Read more ›

Ninge de parcă le-ar cădea îngerilor pene imaculate din aripi, iar eu mă duc la magazinul cenuşiu să iau raţia de pâine. Lucrul acesta îl fac de două ori pe săptămână, merg şi sunt atât de nefericită că nu am… Read more ›