Categories

Archive

Când cerul se închide

— Iar s-a închis cerul, îi șoptește cu o voce caldă, privindu-l cum pleacă, așteptând să se întoarcă, dar n-o face, așa că mai murmură pentru ultima dată, cu două sticliri în ochii ei cenușii. Nu mă părăsi.

Pelegrinul

Am obosit visând o nouă dimineaţă, De prea mult cer sub pleoape privirile mă dor, Şi-n jur, cât vezi cu ochii, pământu-i plin de ape

În zori

Într-o viață nescrisă, Pe un vers negrăit, Stă o amintire Dintr-un vis șoptit.

Noapte

Noapte, noapte umilită Tu tot dormi în somnul meu Şoapte, şoapte de o clipă

Terms of Use | Privacy Policy | DMCA Notice | Disclaimer | Anti-spam Policy | E-mail Policy | External Links Policy

Parteneri:

CreativeInch Recenzii carti