Categories

Archive

Feriţi linia vieţii

Mi-am pus sentimentele în insectar, le-am prins cu bolduri, unul câte unul, le-am învelit, apoi, să nu (se) răcească; s-au zbătut o vreme, până când n-au mai avut aripi.

Mayday

Când pleacă zăpada – în aer, în tină –, chiar dacă frigul se mai menţine, erupe viaţa şi starea de bine.

Jocul dragostei şi al morţii

Sub o lespede, lângă piciorul podului zis al lui Traian, de la Turnu Severin, am văzut cândva nişte scorpioni. Corpul, de culoare maronie, este în formă de helicopter având un torace ca o platoşă, prevăzut cu doi cleşti mari şi Read more ›

Al vieţii pasager

În lume veşnic, călător Se lasă mult purtat de dor De clipele frumoase trăite De visele lui prea mult iubite.

Viaţa

,, Viaţă este ca o melodie frumoasă, doar versurile sunt amestecate.” Hans Christian Andersen Ruptă din eternitate În nouă luni ea apare Ca un miracol în visare.

Viaţa…pasagera eternitate

Situată între bine şi rău Omul luptă între uşor şi greu Azi e noapte, mâine-i o nouă zi Fericită sau tristă mereu o să fii.

Trăind o lume efemeră….

O zi din viaţă a venit O văd? O simt? Am şi murit Cu orice clipă ce-o trăiesc Ca om de rând, eu nu grăiesc.

Mica făptură omenească

Dintr-o virgulă şi-un punct unire Cu binecuvântarea divină În apa care pluteşte viaţa Se naşte în nouă luni, speranţa.

Tu … inima!

Inima mea simte ca a obosit! Eu ii ordon MERGI PANA MAINE! Ma.ntreaba..de ce? Asa mi-ai spus si ieri!

Nu trebuie să mori înainte de a muri

Mihai Eminescu spune într-un articol de publicistică: „Am înţeles că un om poate avea totul neavând nimic şi nimic având totul…” La prima vedere un citat sofisticat, chiar foarte sofisticat,

File fără cuvinte reale

Pe fiecare filă a cărţii vieţii mele ce începe cu „a fost odată”, sunt cuvinte înţelese doar de mine,

Din depărtări

În sfârşit acum când simt că am îmbătrânit, încerc să arăt lumii cât de puternică va fi o dată şi o dată România mea, şi dacă o dată şi o dată o să ne facă pe toţi cei care am Read more ›

Circumstanţe atenuante

Eu n-am nevoie de sicriu. Moartă oricum nu voi mai simţi nimic. Nu înţeleg de ce oamenii distrug atâţia copaci (care înseamnă viaţă, oxigen) doar ca să facă sicrie pentru leşuri, cadavre care nu mai au nevoie de absolut nimic, Read more ›

Amintiri evadate

eram bătrâni în tinereţea noastră fără margini şi căutam comori de negăsit prin praf străin împrăştiat de generaţii visătoare urlând bezmetici către nopţi cu lună plină nebuni în frumuseţea noastră trecătoare puneam pariu pe veşnicia vieţii nepricepuţi ţinuţi în lanţuri Read more ›

Ploaia

Ploua de 15 zile aproape continuu și oamenii credeau că nu se va mai opri, mai ales că-n acel oraș nu prea ploua de obicei. Oamenilor le intrase umezeala adânc în oase și-i determina să facă lucruri pe care nu Read more ›

Concurs literar mai

Dragi cititori avem plăcerea să vă anunţăm că tema concursului de creaţie literară a lunii mai este: “Viaţa“.

Viață

Dumnezeu ne-a dat de știre despre prea-buna Sa existență, iubind acest pumn de țarână din care,

Mihaela de Octavian Clement

Într-o staţie de autobus: – ştii tu… dar noi nici nu ne-am sărutat pân-acuma! – asta s-o crezi tu, i-am smuls cu un sărut cuvântul dintre buze…