Interviu cu castigatorul lunii martie
Stimati cititori am deosebita placere sa va prezint pe Cristina Gherghel autoarea operei “Am vrut sa simt ca traiesc“ castigatoarea concursului de creatie literara din luna martie cu tema “Viitorul”
Stimati cititori am deosebita placere sa va prezint pe Cristina Gherghel autoarea operei “Am vrut sa simt ca traiesc“ castigatoarea concursului de creatie literara din luna martie cu tema “Viitorul”
Minunati cititori am placerea sa anunt castigatorul lunii martie cu tema “Viitorul” : Cristina Gherghel cu opera “Am vrut sa simt ca traiesc“
Avalanşa de scritori, a intelectualilor, care din lipsă de ocupaţie îşi eliberează spiritul măcinat de frustrare, de nemulţumire, dacă nu chiar de angoasa specifică
muţi de uimire am rămas când am văzut mieluşelul luând-o la fugă bezmetic parcă şi nu l-am mai prins, nu
Și brusc, se trezește singur în camera sa întunecată stand încremenit în patul său rece și umed. Este cuprins de o frica sfâșietoare ce ii ajunge în măduva oaselor
Trecutul nu mai inseamna mare lucru- este o casa in care obisnuiam sa locuiesc si pe care am lasat-o in urma, nu fiindca nu o puteam intretine
Viitorul cu tenebrele lui parcă, parcă ne atrage spre final. Cu toţi ne dorim ca viitorul să vină mai repede, ca fiecare să îşi îndeplinească dorinţele, fie o maşină nouă
Viitorul poate fi clasificat. El poate fi simplu sau complex. Există viitorul apropiat si viitorul îndepărtat. Viitorul optimist, viitorul pesimist. Viitorul individual, viitorul colectiv. Cert sau incert. El poate fi facil sau dificil.
Fără să-mi intuiesc chemarea și destinații zilnice de zbor pășesc pe lut asemeni unui oarecare cu titlul consacrat de muritor.
Trecutul despre Viitor: Cine este el, de fapt? Toată lumea vrea sa privească spre el Cu seninătate şi speranţa. Dar toţi rămân prinşi în mine,
Piuuu… căldură mare, mon cher. Observ că toți din trupă se concentrează asupra subiectului. ”Scrieți, băieți, numai scrieți!” Scriem, nea Heliade, dar nu orice
De ce când eu am mult, eu vreau mai mult? De ce nu mă mulţumește nimic și vreau să urc să urc? De ce nu-mi zic privind în urmă: ”e destul”!
Plictiseala se plimbă pe stradă Îmbrăcată în palton Și purtând sacoșă Se minte că e folositoare
S-a dus și februarie, E la porți aprilie, Iarna parcă s-a sfârşit, Dar primăvara n-a venit.
Toamna pornea trufașă în plinătatea ei, cu foșnete triste sub pașii umbroși pe care îi făcea în ocolul său de peste ținuturile veștede. Mâinile sale de aramă atingeau
Strigam mereu si criticam ca mai nimic noi nu avem, Dorim mai mult, mai ieftin, mai usor, Batandu-ne cu pumnii-n in piept,
E seara-n asfințire, Și plină-i de povești Luna printre stele, Cînd tu în cale-mi ieși.
Mă tot întreb dacă ți-e bine Ai reușit să treci de mine? Mă tot întreb și mă crispez Un cuib în suflet îmi păstrezi?
Ceva e-năuntru meu și urlă, Ceva se zbate și se luptă Năuntru meu atât de cunoscut, Astăzi sau poate ieri, eu te-am pierdut…
E toamnă, seară şi plouă. Aşezată pe fotoliul moale, aflat înaintea şemineului, mă uit pierdută la flăcările vivaci de un roşu portocaliu.
Câteva versuri scrise din inimă dedicate tuturor femeilor care visează la o poveste de iubire ca-n basme. Read more ›
Mai mult temeri decat perspective ale unui viitor in care nimic nu se schimba-n bine. Una dintre cauze: invatamantul. Read more ›
In natura as vrea sa fiu Sa privesc peste pustiu, Peste satul cel din vale Si peste padurea mare.
Stau acu` timid in casa Si privesc peste fereastra, Mandra luna cum straluce` Multe ganduri le mai duce.
Multe ganduri spulberate , Vise multe sunt plecate, Au plecat pentru vecie Si s-au dus spre nimicie.
O aromă îmbietoare mă trezeşte. Deschid ochii. Frumoasa mea prietenă, o blondă platinată, cu corp de manechin, mă serveşte cu cafeaua dimineţii. O savurăm împreună
E aproape doua dimineața și simt ca am găsit o soluție cu privire la neplăcerile de care am parte în ultima vreme. Nu știu dacă “neplăceri” e cuvântul potrivit pentru ca tot
Ard între idoli să te găsesc Doamne caută-mă Tu cu pașii cei mai mici m-am ascuns și nu-ți spun unde dar Tu știi câte păcate am în mine
Să te trezeşti pe o canapea străină, să surprinzi cu nişte ochi împăienjeniţi mişcări haotice ale unor perdele la fel de necunoscute
Creatia dumnezeiasca omul a ajuns sa nu mai duca viata placuta pe pamant deoarece pamantul a fost atacat de etraterestrii si multi oameni au murit in acel razboi
Dragi cititori am plăcerea să anunţ tema concursului de creaţie literară pentru luna martie: “Viitorul“.