Din coasta lui Adam s-a născut a doua Eva

Eva stă iar îngândurată,sigur e pierdută printre amintiri,visează,se încruntă,priveşte în gol;ştie că o urmăresc,ştie ce gândesc…mă minte.
E aşa o copilă zurlie!Azi de exemplu mi-a spus că-i place, atunci când merge cu trenul,să stea cu spatele,în direcţia opusă în care acesta se îndreaptă, şi lângă geam, zicea ea că aşa vede mai bine trecutul,se uită în urmă,nu înainte.Ce gând straniu!M-a uimit! Offf…şi totuşi uite cât de mici i s-au făcut ochii,cum îşi muşcă buza ce tremură parcă de frig când toate se topesc afară…îi vine să plângă.Oare de ce?Ar fi în zadar să o întreb,căci ştiu că încă visează la o vară pierdută,la o mare albastră precum erau ochii lui.Întreaga ei fiinţă se defineşte prin acest din urmă “lui”.Ea simte nevoia să aparţină,să fie a cuiva.Se ridică şi străluceşte doar când din umbră o susţine un “el”.Suferă că nu a găsit unul pe măsură,unul care să o merite,aşa că se îneacă în amintiri.Dacă ar ştii că o iubesc,că o văd atât de frumoasă aşa îngândurată cum este acum,cu păcatul atârnându-i pe buze,poate nu s-ar mai gândi la el,poate l-ar uita.Ce gând stupid!Trezeşte-te Ela…tu te auzi?!Ce gând nebun!..ce straniu!
Oooo! Dar eu aş putea să o iubesc,să-i mângâi trupul,să-i împletesc părul,să-i sărut geana,căci ştiu cât de mult îi place.Uşor,apoi, aş îmbrăca-o în sărutări,aş încătuşa-o în braţele mele…aş vrea să o sărut,aş vrea atât de mult încât…
– Ţi-e frig?
– Nu!De ce?
– Tremuri…
Aş vrea să o sărut…să o ating…părul ei,mirosul pielii…mă înnebunesc
– Vrei să ne jucăm “Fazan”?e aşa plictisitor să călătoreşti cu trenul!
– Bine…începi tu…
– Un cuvânt oarecare?
– Da! Orice cuvânt…primul care-ţi trece prin minte.
– PASIUNE!
Atunci nu m-am mai putut abţine şi am sărutat-o!

De Maya B

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 8.5/10 (13 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +10 (from 12 votes)
Din coasta lui Adam s-a născut a doua Eva, 8.5 out of 10 based on 13 ratings