Sonet
De mine timpu-i parca mai satul
Ca de o imposibila povara
Iar chipul tau incepe-acum sa-mi para
Un basm intarziat din Istanbul
Din ce tinuturi se-ntorsese oare
Conturul umbrei tale,dulce.amar
Cand luna imi cazuse la picioare
Precum un vechi si galben icusar
Platit sa tina vraja o secunda,
Cat un descantec mereu interzis
Sau poate totul nu-i decat o farsa
Uratul zilei incercand s-ascunda…
Dar tu existi intr-adevar,Tomris?
De Carmen Focsa