Sonet
Pustie-iarna.Inghetate vesnic
Zadarnicind cuibarele de vant
Sunt raiurile palpaind in sfesnic
Si daca nu se naste niciun sfant.
Doar coama cailor fara de fraie
Care-a apus incet,pana mai ieri
Miroase dulce-a smirna si tamaie
Ane-ncepute,aspre mangaieri
De maini mereu intinse inspre gol
Cand propria umbra nu ma recunoaste
Prea multa spaima-i,ca sa te mai chem
Sa lasi in urma pasnicul namol
Chiar daca niciun sfant nu se mai naste
Intr-un uitat de moarte Betlehem
De Carmen Focsa