De ce?
De ce plang ochii tai frumosi si verzi?
De ce sunt tristi?
De ce tu in iubire nu mai crezi
Si tot insisti s-ai ochii-nlacrimati si tristi?
De ce durerea nu o poti stopa
Atunci cand mii si mii de ganduri
Calatoresc stinghere-n minteata?
Iar inima-ti si sufletul pustiu
Le lasi sa te doara facanduti mult rau?
Priveste inainte ,fruntea sus
Nu te lasa condusa in abis
Caci vei putea cadea de mult prea sus
Pentru a putea sa te ridici
Dar ce usor e a spune aceste lucruri ,
Si cat este de greu sa le aplici
Atunci cand mintea ta-i plina de ganduri,
Iar ochii tai frumosi sunt tristi,
Din ei picura-ncetu cu incetu ,
Un rand de lacrimi, ca niste boabe de cristal,
Si te cuprinde cate un val,
De dor,de neputiinta,de durere,
Pe care nu il poti opri nicicum,
Iar inima si sufletul tau geme
Perzanduse-n nestire ca un fum.
De de Perca Alina Olga