De-ar fi iar ieri…

N-am crezut vreodată că voi ştii

Că voi pierde în astă zi

Legătura mea cu tine.

Te caut printre clipele mii şi mii,

Încerc să te aduc din nou la mine.

De-ar fi să pot schimba

Ceva în viaţa mea

Aş cere tot ceea ce nu-mi ceri

De-ar fi iar ieri…

De-ar fi să fie un pic mai bine pentru mine,

Ar fi din nou ieri, ziua în care te iubeam pe tine

Mai mult nu ar conta, am topi toate zăpezile reci

Şi n-aş mai fi martor la scena când pleci…

De-ar fi iar ieri ne-am învălui în iubire,

Aş preţui clipa cu ochii închişi, de-ar fi iar ieri

Şi te-aş privi cu sufletul deschis, nu mi-aş mai veni în fire,

Dependent de tine, dependent de ce-mi ceri, de ce-mi oferi.

Tu vei fi da o nouă definiţie noţiunii de timp efemer,

Eu voi prizonierul Lunii, agăţându-mă de prezent

Şi nu te voi mai pierde sub al zilei de mâine cer,

De-ar fi iar ieri, iubirea ar pune stăpânire pe orice moment.

® extras din trilogia “Prima Dragoste”, romanul #1: „Păcatele Tinereţii”