( Sau lupta cu timpul )

– Timpule, mă lupt cu tine
Şi-mi pare iar că tu mă baţi,
Cum stau aşa-ntre rău şi bine,
Ba mă loveşti, ba mă dezbaţi.

Mi-arunc privirea-n izvorul vieţii,
Tu mă alungi şi iar mă chemi
Să văd cum anii tinereţii
Se scurg în el şi-ncep să gem.

– Cum aş putea să te înfrunt?!
‘Naintea ta sunt un nimic.
Tu eşti ori bun, ori eşti prea crunt
Şi mă petreci pic cu pic.

De Urfet Şachir