Erau bidoane de un litru cu minciuni. „Priveşte sub capac!” şi mi-am luat ghimpe…
Erau bomboanele de pom fără bomboane – de fapt, erau doar ambalaje goale,
Erau frumoase amintirile de iarnă, care, uşor se transformau în clipe,
Pătrunse de lumina zăbrelită, ce lumina lichidul din pahare.

Îţi aminteşti? Aveam pe masă mulţi covrigi, cu mac şi sare, alţii cu susan,
Abia primisem de la Moş Crăciun, sau noi îi trimisesem, o scrisoare;
Dădeau promoţii la carbogazoase, iar noi eram studenţi şi ne iubeam.
Îţi aminteşti? Ne pregătisem săniuţa şi aşteptam să fie şi ninsoare.

Era o muşama albă pe masă… Am dat peste paharul tău cu suc.
Îţi aminteşti? Se înfundase şi chiuveta; atunci l-am inundat pe nea’ Butuc…
Atunci a încolţit iubirea-n suflet. Îţi aminteşti, iubitul meu uituc?
Pune-mi întreaga mână peste gură şi-o să pricep că iar vorbesc prea mult.

De Lavric Paula