Dragă buni,
Îi tare frumos aici. E apă multă care curge și sare în sus și stropește și e cald și ieri am văzut chiar și pești roșii și verzi. Am vrut să mă joc cu mingea da mami și tati or zis că nu îi bine că poate cad in cacadă. Mădă îi mai mare ca mine cu două capete acum și o avut voie și cu barca în vâlvătoare, io am stat cu tati pe mal și ne-am uitat la zmeie. Mama mi-o luat înghe și o fost bine. Nu pot să cred că locuim aici lângă cacadă și putem să o vedem când vem.
Te pupă zgomotos cu gâlgâit de apă,
Al tău,
Andy
P.S. Îi faină vederea, nu-i așa? Io am ales-o.

Ua, e atât de fain!
Ua, mâna Adei mă scarpină pe ureche!
Ua, ce fain cântă păsările!
Ua, ce valuri înalte!
Ua, ce de lume!
Ua, câte limbi le-aș putea da!
Ua, ador mirosu de sare!
Ua, ce pisică grasă!
Ua, ce miros de friptură!
Ua, apă, apă, apă!
Ua, scarpină-mă și pe spate, te rog!

From: deia@shaw.ca
To: andutza@hotmail.com
Subject: Fericită!!!
Dragă Anda,
Îți scriu foarte pe fugă, înca nu îmi vine să cred ce s-a întamplat. Wow, wow, wow! Sunt atât de fericită!
Am ajuns acum două zile la cascada Niagara. Ne-am urcat pe Maid of the Mist și când eram aproape de potcoavă cu apa pe gulere, ținându-ne de bară să nu cădem, atât de copleșitor, cu lacrimi în ochi, wow, wow, wow, Tim m-a întrebat if I’d marry him! Avea și inel și discurs și un zâmbet atât de tâmp și de fericit. Am zis yes, yes, yes! Wow, wow, wow! Unde voi gasi o rochie? Trebuie să mă ajuți, Anda! Venim și în România.
Atât de fericită!
Wow!
Deia

Popescu_Ionel is now online.
Probă de microfon, 1,2,3, 1,2,3. Mă vedeți?
23 aprilie, ora 17:00
Am ajuns la Cascadă. Acumularea de apa e impresionantă. Viteza de curgere atinge 65 km (40 mile)/oră, purtând 20% din totalul de apă proaspată la nivel mondial, din 4 mari lacuri. Forța generata e uluitoare. Asistăm la un adevărat miracol natural! Este un magnific exemplu de eroziune. Ieri am făcut un tur ghidat în jurul ei. Partea americană e mai puțin spectaculoasă decât cea canadiană. Azi mă voi urca în turnul de observație, de unde se zice că se pot observa Lacul Erie și Lacul Ontario, pe care le unește cascada. Nu am încredere in Doamna Ceții, nu pare un vapor prea sigur din ce văd eu de aici de pe mal și, conform calculelor mele, probabilitatea răsturnării la impactul apropierii cu 5 metri de cascadă depășește cu mult rapoartele oficiale. Ca atare, m-am decis împotriva acestei experiențe asa-zise inedite. Închei aici mesajul cu promisiunea că voi reveni conform planului prestabilit. Nu uitați să citiți Capitolul 13 pentru ora următoare. Voi reveni în birou în data de 30 aprilie. Până atunci, vă rog să apelați la secretara mea Adelina B pentru situații urgente. La revedere!
Popescu_Ionel is now offline.

Aș putea muri aici, înghițit de ape. Nici nu cred că ar observa cineva. De la moartea Evei, timpul curge linear, fără mine. Furia apei nu e și a mea. Am bătut drum lung să ajung aici. Mă simt atât de mic, față în față cu apa, lumea și timpul în care îmi duc existența. Din spatele cascadei, se vede un perete transversal și un jet amețitor, de nestăvilit. Aș putea atât de ușor să mă arunc în el chiar acum. Dar poate…

În fiecare dimineață, îmi iau zborul. În fiecare dimineață, mă apropii cu cinci bătăi de aripa în plus de cascadă față de dimineața precedentă. În fiecare dimineață, simt soarele pe pene. În fiecare dimineață, reneg spusesele altor pescăruși invidioși. În fiecare dimineață, ei zic că e periculos să zbori atât de aproape de cascadă. În fiecare dimineață, știu că pot mai mult de atât. În fiecare dimineață, apa e acolo, o cădere multă, și norii sus pe cer, în fiecare dimineață, în fiecare dimineață, în fiecare dimineață,…în trei zile voi intra în ea cu totul, cu aripi de argint.

Picior, picior, pâine, pâine, ridică, ridică, cară, cară, drum, drum, drum, drum, ud, ud, apă, apă. Apă? Jdiu!

De Diana Radovan