Echinocțiul și Solstițiul
Inca din antichitate stramosii nostri au fost fascinati de miscarea lunii,soarelui, planeteleor si implicit de echinoctiu si solstitiu– probabil din lipsa ecranelor si miliardelor de stimuli externi.
Cerul instelat era una din delectarile preferate atat ale oamenilor de rand cat si a mai marilor faraoni sau regi.
Echinoctiu si Solstitiu in lumea antica
Mecanismul Antikythera (sursa EN) ( primul computer inventat – se presupune ca Leonardo DaVinci ar fi inventatrul) este una din principalile dovezi ca oamenii nu numai ca erau fascinati de procesiunea anotimpurilor, de miscarea stelelor si a lunii ci si ca isi dedicau timpul descoperiri si intelegerii acestor fenomene naturale.
Fiind evenimente extrem de importante pentru prezicerea ploilor sau sezonului rece oamenii si-au perfectionat simtul de observare pentru a interpreta miscare corpurilor ceresti cu cat mai multa acuratete.
Desi initial au crezut ca Pamantul este centrul galaxiei si toate corpurile ceresti se invart in jurul lui asta nu a impiedicat dezvolatrea mecanismelor de prezicere a fazei lunii, echinoctiului, solstitiului sau orbita unor planete ca Saturn.
Importanta echinoctiului si solstitiului
Echinoctiului si Solstitiului sunt momente foarte importante in desfasurarea unui an deoarece marcheaza schimbul anotimpurilor astronomice.
Definitiile echinoctiului si a solstitiului conform dictionarulu explicativ al limbii romane sunt dupa cum urmeaza:
ECHINÓCȚIU, echinocții, s. n. Fiecare dintre cele două momente ale anului (în jurul lui 21 martie și 23 septembrie), când ziua este egală cu noaptea. – Din lat. aequinoctium, fr. équinoxe.
Sursa: DEX ’98 (1998)
SOLSTÍȚIU, solstiții, s. n. Fiecare dintre cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare înălțime față de ecuator; datele calendaristice corespunzătoare acestor momente (21 iunie și 22 decembrie), marcând ziua cea mai lungă sau cea mai scurtă din an. – Din lat. solstitium, fr. solstice.
Sursa: DEX ’98 (1998)
Punctul in care Pamantul se apropie de Soare se numeste periheliu, iar opusul – perioada in care Pamantul se departeaza se numeste afeliu.
Pentru a intelege mai bine – in cursul miscarii anuale a Pamantului in jurul Soarelui notam patru momente importante, de referinta, dupa cum urmeaza:
-
Echinoctiul de primavara
Echinoctiul de primavara numit si echinoxul de primavara marcheaza inceputul primaverii astronomice in emisfera nordica, iar in emisfera sudica al toamnei (unde are loc echinoctiul de toamna). In timpul echinoctiul de primavara Soarele trece prin punctul vernal. Punctul vernal este unul din cele doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul ceresc.
Prin urmare, ziua va fi egala cu noaptea si aceasta va creste pana in momentul solstitiului de vara.
-
Solstitiul de vara
Solstitiul de vara indica inceputul verii in emisfera nordica si al iernii in emisfera sudica.
Prin urmare vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului.
Ziua va incepe sa scada si noaptea sa creasca dupa solstitiul de vara si va fi egala cu noaptea la echinoctiul de toamna.
-
Echinoctiul de toamna
Echinoctiul de toamna numit si echinoxul de toamna marcheaza inceputul toamnei astronomice in emisfera nordica, iar in emisfera sudica al primaverii (unde are loc echinoctiul de primavara).
In timpul echinoctiul de toamna Soarele trece prin punctul autumnal, unul din cele doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul ceresc.
Prin urmare, ziua va fi egala cu noaptea si aceasta va descreste pana in momentul solstitiului de iarna.
-
Solstitiul de iarna
Solstitiul de iarna indica inceputul iernii in emisfera nordica si al verii in emisfera sudica.
Prin urmare vom avea ziua cea mai scurta si noaptea cea mai lunga a anului.
Ziua va incepe sa creasca si noaptea sa scada dupa solstitiul de iarna si va fi egala cu noaptea la echinoctiul de primavara.
Tabelul de mai jos prezinta datele cand vor avea loc echinoctiu si solstitiul in anii ce urmeaza. Ora este pe sistemul UTC+2 = ora Bucurestiului.
Surse: wiki-echinoctiu wiki-solstitiu