Viaţa este cel mai scump lucru pe care-l are o fiinţă sau o vietate. Fiecăruia i se dă acest dar din partea lui Dumnezeu.

O viaţă nu înseamnă să stai şi să aştepţi să treacă minute, ore, zile, luni, ani…ci trebuie ca în fiecare zi să ai surprize, evenimente, întâmplări sau chiar accidente.

O persoană se naşte și de la un bun început creşte împreună cu familia sa trăind tot felul de aşteptări, făcându-şi noi prieteni din fragedă copilărie, jucându-se şi bucurându-se de viaţă. La o vârstă mai mare începe şi munca cea grea. Atunci când un copil crește îşi întâlneşte a doua casă în care studiază mulţi ani, aflând multe informaţii şi făcându-şi noi prieteni. Un elev după doisprezece ani de şcoală îşi ia rămas bun de la a două casă, dar după un moment şi de la casa părintească. Atunci începe cea mai grea perioadă a vieţii: maturitatea. Munca este cel mai important lucru pentru a întreţine noul trai şi noua familie. Eşti obligat să oferi multă dragoste celor dragi şi să nu uiţi de persoanele care nu mai sunt lângă tine. Fiecare eveniment devine tot mai misterios şi mai stresant până îmbătrâneşti şi devii o persoană cu mai puţine griji, dar cu sufletul mai mare, cu mai multe speranţe şi cu mai multă bucurie de a vedea pe cineva drag.

Sănătatea nu e perfectă, dar un om bătrân mereu e generos cu nepoţii şi copiii săi. Poate nu ştiu lucruri mai avansate din prezent, dar au mai multă experienţă legată de cele din trecut. Într-o secundă, Dumnezeu decide să-ţi ia sufletul tău luminos şi-l aduce la el. Şi aici se sfârşeşte evenimentul cel care doar pare lung, dar este incredibil de scurt. Din cauza asta trebuie să fii sufletist, descurcăreţ sau chiar încrezător în sine.

Profită de orice moment pentru a lumina viaţă, iar când se încheie totul oricum rămâi în sufletul celor dragi mereu.

De Boian Valeria