“In another lïfe I would make you stay…”

zbat coatele ca o fiară capturându-şi bunul
nicio legendă nu mi-a trecut tâmplele vreodată,
las între secole drum de-o sprânceană
nodul frunţii stă mic,aşteptându-şi dezlegările de negru şi ceaţă
poemul a sfâşiat pieptul,căscându-mi inimi şi alge
îmi creşteau în păr constelaţii şi nu mă gândeam ca eul meu
să-ntoarcă o monedă-n oglindă cu valoare de un surâs şi jumătate de piept
nu învaţă omul astfel de matematici în sălile prăfuite de examen,
ci pe o bancă, în parc, unde temător se ascunde să nu îl afle vreunul de-al şcolii.

mă întorc spre mine, după nouăsprezece minute de vis
cu un surâs sălbatic şi nefiresc în suflet, mustrându-mi în joacă sufletul
că am făcut aşa,deşi un rău nu-mi pare.
e şi ăsta un vis de-al meu.e visul…

[salutări din lumea urşilor adormiţi]

De Codruta Tudoriu