Dulce
Viețuitoare turmentate,
de arșița marelui bombon
se chinuie
să călătorească
cu ochii lor minusculi,
în atmosfera veselă
plină cu parfum de liliac,
unde chitara devine : dreaptă ,lungă,
parfumată cu floricele și artistul jucăuș
ciocnește de zori cu forță
în imensul lemn
îmbogățit cu timp
la fel ca roboții osoși
”Odihnească-se-n pace”!
Dar artistul transparent
de fiecare dată
își găsește comori,
nu de aur ,ci se mulțumește,
cu stomacul plin.
Și gingașa vioară
deghizată-n cuc
aspiră un moment
de meditație
la melodia lui
captivantă,
unde gandul te poartă
pe vârful unui munte
și adierea trece pe langă pielea ta
dar din greșeală
am coborât privirea-n jos
unde găsesc
un pian.
Observ cum fiecare
își munceste clapa
în locul unde ramurile,
se ciocnesc aievea
cu vântul
dar ecoul
și meditația de sus
creată de adevărați maeștrii
se găsește în miracole
prin atmosferă
alături de alte
viețuitoare transparente.
De Alexandra Mardan