Ești o rază de soare în grădina amintirii, O boare ce adie pe cerul sufletului meu, Ești mângâierea și alinul firii, Steaua mea norocoasă tu ești, copilul meu!

Stătea în fața mea, Cu părul blond Și-ochi negri, mari. Încercam sa-l ating, Dar tot nu ajung

De-aș fi o lacrimă-n amurg În ochii tăi aș înnopta Iar dimineața să mă scurg Scăldată de privirea ta

Scumpa mea copilărie, uite că m-ai părăsit, Mi-ai adus zîmbet pe față și-ai plecat în infinit. Azi te caut pe cîmpii, unde făceam doar șmecherii, În poine ne jucam și la cer ne tot uitam. Dă-mi mîna să trec treapta… Read more ›