Şuier luna, şi-o răsar, şi-o prefac, într-o dragoste mare’’… De ceva timp mă bântuie versurile ,,Emoţie’’i  lui Nichita… Şi, nu ştiu de ce, scriu, în minte, mai tot timpul. Nu ştiu de ce.

M-am schimbat. Personalitatea iniţială – care a cunoscut iubire, a cunoscut ură, a cunoscut înţelegere sau neînţelegere, fiind modificată de furtuni, de soare şi torente

Desigur, la primul contact vizual, ar părea că hainele purtate de o persoană determină o corectă sau nu primă impresie. Pe cât de importantă este însă aceasta

Eram copil şi-mi amintesc cum fiecare dimineaţă era o bucurie. Era bucuria începutului, cu fiecare zi care se ivea. Căci începea cu chipul zâmbitor al mamei şi cu perspectiva de

Portiţa, legată pe dinăuntrul curţii cu o bucată de sârmă, stă să cadă. Nu fac eforturi prea mari să o deschid. Mă latră un căţel, mai degrabă speriat de apariţia mea

Nu  ştiu de ce o slăvim ,,de ziua femeii’’. Nu ştiu de ce nu o putem slăvi în fiecare altă zi. Sau de fiecare dată când este, cu adevărat, femeie. Iubeşti femeia pentru că este frumoasă ?

Nu ştiu care este cauza care îmi plimbă prin  minte, de câteva zile, expresia asta, ,,neica nimeni’’. La o primă documentare -evident, sursa, care deja a devenit clasică

La tot pasul îi întâlnesc. La tot pasul, în stânga, în dreapta, mă lovesc de oameni. De oameni pe care, cu o încăpăţânare înnăscută, mă ambiţionez să îi înţeleg, să le acord prezumţia de nevinovăţie

Iartă-mă, fir de iarbă, dacă te-am smuls brutal, în loc să te preţuiesc pentru seva ta , pe care o aduci din pământ, către mine, alimentându-mi viaţa… Iartă-mă, rază de soare, dacă m-am ascuns în umbră, şi nu am rămas,… Read more ›

Şi iarăşi vin sărbătorile de iarnă. Cu multă bucurie ar trebui să vină. Dar şi cu multe tristeţi ele vin. Fără voia noastră, gândurile se îndreaptă spre bucurie.

Pleacă şi vin, păsările călătoare… Era poştăriţă Dana, umbla pe la porţile oamenilor, cu o geantă cât ea de mare, împărţindu-le bucurii, tristeţi, şi ce mai aveau ei destinat. Necazurile i se adunaseră

Plecările nu sunt deloc simple, sunt atât de felurite. Sunt plecări care prezintă o perspectivă în viitorul foarte apropiat. Sunt cele mai simple plecări. Sunt plecările la serviciu,

Viitorul poate fi clasificat. El poate fi simplu sau complex. Există viitorul apropiat si viitorul îndepărtat. Viitorul optimist, viitorul pesimist. Viitorul individual, viitorul colectiv. Cert sau incert. El poate fi facil sau dificil.

Roşu, albastru, alb, toate culorile, sunt adunate intr-un pahar, pe raft. * Era destul de amărâtă când s-a măritat, a doua oară.

Suntem creaţie. Creăm, la rândul nostru. Totul, in jur, este creaţie. Noi inşine am fost creaţi. Cum, de către cine ?