Eram în practica  de specialitate,a anului doi de facultate, în Oltenia. Câmpia cu pielea zbârcită şi crăpată ,zace întinsă şi deshidratată, în arşiţa dupa-amiezei sufocante.

Sunt aproape douăzeci și patru de ani de atunci, era o zi frumoasă deși eram în luna decembrie. Constanța, frumosul oraș de la malul mării, unde m-am născut și trăiesc și în prezent, era însorit.

            Lumea-i visul sufletului nostru. – Mihai Eminescu         Mă aflu în Portul Tomis în orașul meu natal, Constanța, situat la malul Mării Negre. Este o zi frumoasă de vară. Privirea mea, visătoare, străbate întinderea nemărginită și albastră a mării

Lumina pătrunde timid prin draperia albă şi deasă. Din când în când, câte o pală de vânt vălureşte faldurile impozante ale acesteia

Reprezintă toate visele şi speranţele vieţii. Am încercat să redau tot ceea ce ne influenţează, încântă sau ne produce teamă.
Read more ›

Zorii zilei așteptau cuminți după crestele munților începerea asaltului asupra beznei. Așezat la o masă, în cantină, își servea în liniște puiul cu cartofi prăjiți